Ἰόπλοκ' ἄγνα μελλιχόμειδε Σάπφοι, Ἄμμιν ἐν ποήμασι σοῖσιν ὄττι Γράψαι ἤθελες, τὰ θέλω λάβων κά- λως μεταφράσδην. |
Saffu pura cu nu suřřisu 'i mèli, E capiđđi 'i violi, zoccu tu ṙiri Ntê puisìi vulivi, capiri vogghiu e Beni třadùçiri. |
Pî vacanzi ṙi Pasqua ṙû 2024, mi nni jivi a Muòṙica câ mè famigghia, e a na çèna cu aṛcuni lucali mi fiçi na beđđa cantata cu A.M., chi mi ṙissi 'i fàrimi dari u sò nùmmiru ṙû mè frati ca u tineva. Mi vinni vogghia i třadùçiri quarcosa in Siçilianu pi tèniri quarcosa chi mannari a A.M. (nzèmi ê video ṙû mè canali YouTube e a l'autři třaduzziuni chi già avia fattu), e pinzai a Saffo.
Accuminzai cu "I stiđđi e a luna", picchì è curta, e a třadussi u jornu ṙoppu â çèna famusa, e ṙoppu třadussi autři frammenti 'i Saffo, e pinzai i třadùçiri tutti i frammenti chi třadussi o vogghiu třadùçiri 'n Giappunisi (cfr. Chôka de no Saffō). Chista idèa è â basi 'i chistu post, ùnicu ntô sò genu picchì è tuttu 'n Siçilianu (fòra ṙî testi urigginali 'i Saffo): vòli èssiri na Antuluggia ṙi Saffo 'n Siçilianu, comu ṙiçi u titulu, chi è un endecasìllabbu. E cu sapi: forsi aj'a fari u stissu macari cû Rumagnòlu, "Ãntologìa 'd Saffo in Rumagnöl" :).
Cà suttu putiti scègghiri ṙui cosi chi taliari:
Naturalmenti tutti i třaduzziuni ccà su' in metrica barbara, comu ntâ edizziuni 'i Saffo in Talianu ca speru 'i postari ccà ntô blog ntâ prossima stati.
Ntâ cima ṙû post nc'esti a cover ṙî mè file 'i Saffu ṙû 2010-2011, câ třaduzziuni siciliana chi fiçi l'autřa jeri (11/4/24). A fiçi picchì vogghiu fari na sèrie ntô mè canali YouTube ca si chiama "Saffu in Siçilianu", unni riggistru tutti i třaduzziuni ccà suttu, e còmu sigla pi sta sèrie vulia imitari chiđđa ṙâ sèrie chî třaduzziuni 'n Talianu, unni cantu chiđđa "cover" in Grecu e 'n Talianu. Accuminzai cu «Saffo ṙû suřřisu ṙi mèli, pura» (11/4/24 17:20), poi ripresi ê 19:10 cu «Saffo cû suřřisu ṙi mèli, china / Ṙi viuletti», ca subbitu divintau «china 'i / Violi ntê capiđđi, tu aṛma pura,», poi «Saffu cû suřřisu ṙi mèli, aṛma / Mmaculata,» (19:11) e «Saffo cû suřřisu ṙi mèli, pura, / Chî capiđđi 'i violi/viola, zoccu tu ṙiri» (19:17 - ci nni misi ṙû tempu pi ařřivari ccà!). A stu puntu passai ô versu ṙoppu, «Nni vulivi ntê tò puisìi, capiri» (19:17), chi accurzai accussì: «Ntê puisìi vulivi, capiri vogghiu / E beni třadùçiri.» (19:17). Ṙiçisi poi ca vulia u plurali «violi» (19:18), nun u singulari «viola», e accussì ařřivai a:
Saffu cû suřřisu ṙi mèli, pura,
Chî capiđđi 'i violi, zoccu tu ṙiri
Ntê puisìi vulivi, capiri vogghiu e
Beni třadùçiri.
Nfini vosi mèttiri "pura" cchiù indietřu ntô primu versu, «Saffu pura cu nu suřřisu 'i mèli,» (19:19), e canciari lu sicunnu picchì iniziassi cu «E capiđđi 'i violi» (19:20), et voilà.
Accuminzai cu "I stiđđi e a luna", picchì è curta, e a třadussi u jornu ṙoppu â çèna famusa, e ṙoppu třadussi autři frammenti 'i Saffo, e pinzai i třadùçiri tutti i frammenti chi třadussi o vogghiu třadùçiri 'n Giappunisi (cfr. Chôka de no Saffō). Chista idèa è â basi 'i chistu post, ùnicu ntô sò genu picchì è tuttu 'n Siçilianu (fòra ṙî testi urigginali 'i Saffo): vòli èssiri na Antuluggia ṙi Saffo 'n Siçilianu, comu ṙiçi u titulu, chi è un endecasìllabbu. E cu sapi: forsi aj'a fari u stissu macari cû Rumagnòlu, "Ãntologìa 'd Saffo in Rumagnöl" :).
Cà suttu putiti scègghiri ṙui cosi chi taliari:
- A lista ṙî frammenti ṙâ antuluggia, ntô òrdini crunulòggicu ṙî třaduzziuni (o ntô òrdini ṙû post giappunisi si ancora nun li třadussi), signati cu [T] si li třadussi e cu [NT] masinnò;
- L'indice ṙi frammenti comu li ordinu ntô post.
Naturalmenti tutti i třaduzziuni ccà su' in metrica barbara, comu ntâ edizziuni 'i Saffo in Talianu ca speru 'i postari ccà ntô blog ntâ prossima stati.
Ntâ cima ṙû post nc'esti a cover ṙî mè file 'i Saffu ṙû 2010-2011, câ třaduzziuni siciliana chi fiçi l'autřa jeri (11/4/24). A fiçi picchì vogghiu fari na sèrie ntô mè canali YouTube ca si chiama "Saffu in Siçilianu", unni riggistru tutti i třaduzziuni ccà suttu, e còmu sigla pi sta sèrie vulia imitari chiđđa ṙâ sèrie chî třaduzziuni 'n Talianu, unni cantu chiđđa "cover" in Grecu e 'n Talianu. Accuminzai cu «Saffo ṙû suřřisu ṙi mèli, pura» (11/4/24 17:20), poi ripresi ê 19:10 cu «Saffo cû suřřisu ṙi mèli, china / Ṙi viuletti», ca subbitu divintau «china 'i / Violi ntê capiđđi, tu aṛma pura,», poi «Saffu cû suřřisu ṙi mèli, aṛma / Mmaculata,» (19:11) e «Saffo cû suřřisu ṙi mèli, pura, / Chî capiđđi 'i violi/viola, zoccu tu ṙiri» (19:17 - ci nni misi ṙû tempu pi ařřivari ccà!). A stu puntu passai ô versu ṙoppu, «Nni vulivi ntê tò puisìi, capiri» (19:17), chi accurzai accussì: «Ntê puisìi vulivi, capiri vogghiu / E beni třadùçiri.» (19:17). Ṙiçisi poi ca vulia u plurali «violi» (19:18), nun u singulari «viola», e accussì ařřivai a:
Saffu cû suřřisu ṙi mèli, pura,
Chî capiđđi 'i violi, zoccu tu ṙiri
Ntê puisìi vulivi, capiri vogghiu e
Beni třadùçiri.
Nfini vosi mèttiri "pura" cchiù indietřu ntô primu versu, «Saffu pura cu nu suřřisu 'i mèli,» (19:19), e canciari lu sicunnu picchì iniziassi cu «E capiđđi 'i violi» (19:20), et voilà.
- [T]"I stiđđi e a luna" (LP 34); chista a třadussi u 28/3/24 ṙî 12:25 ê 12:32, ntô Domu 'i Siracusa, cu na mudìfica picciriđđa ê 13;
- [T]LP 16 +:
- "Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti", o "Saffo 16" (primi 5 střofi); a prima strofa a třadussi sèmpri u 28/3/24, ntâ chiesa 'i S. Pètřu 'i Muòṙica, spittannu ca accuminzassi a Messa in Cœna Domini, ṙî 19:03 ê 19:08, cu na mudifichiđđa ê 10:22 ṙû jornu ṙoppu; a třaduzziuni in metrica barbara ṙû tituli è ṙê 16:37 ṙû 5/4/24;
turnai a chista třaduzziuni u 9/4/24, pocu prima 'i nèsciri ṙû třabagghiu, ê 18:15-18:18, façennu:
È pi tutti facili assai capiri
Chistu. Infatti Elena, chi teneva
N'omu accussì beđđu, u cchiù bonu 'i tutti,
L'abbannunau:
Si nni jiu a Troia pi navi -> câ navi, e i cari
Sò parenti e a figghia si li scurdau:
Fu guidata i Venere, nnammurata.
Venere infatti
ê 18:28-29 fiçi:
Si nni jiu a Troia pi navi, e i cari
Sò parenti e a figghia si li scurdau,
Si nni jiu luntanu, era china 'i amuri,
E vosi jiri
Sutt'a guida 'i Venere. Chiđđa->Iđđa infatti
ê 18:55-18:57, ntâ crèsia ṙû S. Sepulcru ṙi Pisa, mentři ca spittava a missa, fiçi n'autřa střofa, e la sira a casa, ê 20:33-20:36, finii a parti (a); pirò mi sbagghiai, picchì, comu putiti vìṙiri ntô post chi fiçi supra chistu frammentu, tegnu 'n menti tanti virsioni 'i la střofa 4, e třadussi una ṙî vecchi:
Cu Afrodite chi la guidava. Iđđa
Sempre a tutti domina u cori siđđu
L'inchi 'i amuri. Tegnu accussì mtâ menti
Anattoria.
Rimidiai ê 12:52-13:09 ṙû 10/4/24; fu nfini A.M. stissa a cunzigghiari "ntâ sò facci" cchiù ca "supr'â facci", e "piaçi" cchiù ca "praçi", ê 20:53 ṙû 10/4/24; e u jornu ṙoppu iu cunzidirai "u migghiuri" ntô locu 'i "u chiù bonu", ma nun sugnu sicuru si esisti in Siçilianu a palora "migghiuri";
Ma cavađđi CHI? Nun ci sta nuđđu cavađđu, su' suṛdati! 16/9/25 1:20 canciu tutti ṙui i třaduzziòni;
u 28/1/25 pinzai 'i třadùçiri (c) e (d), e «Si nni jìu luntanu: era china 'i amuri, / E la guidava» nun mi cunvincia, picchì "china 'i amuri" è a třaduzziuni 'i n'intigrazziuni vecchia ca nun c'esti ntô testu ccà; e accussì, «Si nni jiu luntanu p'u sò vuliri OR pi sò vuliri, / E la guidava» (10:45), «E p'amuri jiri luntanu vosi» (10:48), «Vosi pi stu amuri luntanu jiri» (10:48), «p'u sò amuri» (10:49; - "I murtali 'un tègnunu gioia china" (řestu); sùbbitu ṙoppu finita a parti (a), ê 20:37-21:01, fiçi a parti (b) ntâ sò virsioni A suttu; a B è ṙê 8:49-9:02 ṙâ mattina ṙoppu, e a C è ṙê 13:29-13:32 ṙû stissu jornu; nun sazzu comu fiçi a třadùçiri ἀπέχθην comu "foru purtati via", pirò u 9/5/24 ê 19:47, façènnu a třaduzziuni 'n Talianu, u canciai in "nimicu", e subbitu ṙoppu in "udiatu"; "jutu in àutu" e un erruri, e comu vèni di βὰς ἐπ' ἄκρας chi nun è Eòlicu, u canciai in «Jivi in autu» u 21/9/24 ê 15:28, e in «ti nn'ivi in àutu» ê 15:28; ntô video cantu "ntira" e no "ntèra" pirò è nu sbagghiu ṙû video;
- "Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti", o "Saffo 16" (primi 6 střofi – nun zi sapi pi certu unni tirminava unu 'i chisti frammenti e accuminciava l'àutřu): Ṙoppu i mudìfichi 'i (a) ṙû 28/1/25, ê 10:50-11:34 mudificai chiđđa třaduzziuni pi třadùçiri (c) e fiçi puru a třaduzziuni 'i l'ùṛtima střofa; «si ruçimènti m'hav'a firiri» addivintau «si alleggiu->açiđđu voli firiri a mia» 29/1/25 15:33, o macari «si ṙuçimènti firì' mi voli» (29/1/25 15:40), si "firì" pi l'infinitu esisti in Siçilianu; comu liggivi n'autřu artìculu chi ntèrprita li vv. 5-6 nta nu modu diverzu, třadussi chista nova nterpritazzioni u 13/5/25 ê 16:05 canciannu «infatti Èlena, chi teneva / N'omu accussì beđđu, u cchiù bonu 'i tutti» -> «infatti Èlena era a cchiù beðða, / Ma chill'òmu sò, u cchiù bonu 'i tutti», e comu accussì pò pariri ca "l'" è Elena, u canciai in «Lu abbannunau» ê 14:18 ṙû 14/5/25; pi chista virziòni riservu u «Chiđđu lustřu splèndidu ṙâ sò facci» 'i l'1:33 ṙû 16/9/25;
- "Chiđđi ca tegnu cari" (řestu): A třaduzziuni 'i chista parti si "arruba" â parti (b), poi pirò řitaliannu u papiru viṙu chiù lìttiri e a canciu:
- «[–u] nsin'a cca [uu–] ntâ çima» -> «[–u] nsin'a cca [uu] đđà ntâ çima», sempri 1:45, pû v. 2;
- «Comu [–u–u]menti udiatu», 1:46, poi «…]amenti…», 1:47, pû v. 5;
- «nzèmmula stari? fari ammuri? cunòsciri?», 1:49, o macari «ncuntřari?», 1:50, picchì συγγένεσθαι teni na quantità 'i sensi… e nfini «[–] allora nzèmmula stav[u–x», 16/9/25 18:39, picchì fu chiđđu pumiriggiu ca ntigrai τότα ntô Grecu;
- spessu->spissu ntô v. 3, 1:54;
- Řitaiannu ancora u papiru pi na puntata in Talianu e Ngṛisi, ως ἀπέχθην addiventa ων ἀπέχθην, e dunca «Comu [–u–u]amenti udiatu» nun è cchiù currettu; eliminassimu chiđđu "menti";
- U verzu 1, «[–u–x– τό]τ̣α̣ σ̣υ̣γ̤γ̤έ̤νεσθαι» in uriggini, veni cchiù voti ntigratu nzinu â forma «[Φαῖσί σ' αὔταισιν τό]τ̣α̣ σ̣υ̣γ̤γ̤έ̤νεσθαι», e dunca «[–] allora nzèmmula stav[u–x» s'hâ canciari, pri sempiu, comu «Dìcunu chi tu cunsultasti a chiđđi» (27/9/25 0:48); a quantu pari εὖ θέω nun è "tegnu cari" ma "třattu bèni", dunca u v. 6 cancia u 20/9/25 ê 16:19, sulu pi u d;
- "Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti", o "Saffo 16" (primi 5 střofi); a prima strofa a třadussi sèmpri u 28/3/24, ntâ chiesa 'i S. Pètřu 'i Muòṙica, spittannu ca accuminzassi a Messa in Cœna Domini, ṙî 19:03 ê 19:08, cu na mudifichiđđa ê 10:22 ṙû jornu ṙoppu; a třaduzziuni in metrica barbara ṙû tituli è ṙê 16:37 ṙû 5/4/24;
- [T]"Innu pi Anattorìa" (LP 31):
- Virzioni 1: U jornu ṙoppu u 28 mi vosi lanzari, e třadussi chistu frammentu mèntři ca mi nni jìa pi Muòṙica Surda pi vìṙiri zòccu tinìanu Giannone e Bye Spike i senza glutine pi mmia, chi sugnu ciṛìacu; 11:31 accuminzu, 11:52 nni partèmu ṙû nigòzziu 'i trolley, 11:55 třasèmu nta Bye Spike e mi fermu, e praticamenti già tirminai, ma a fini nun mi cunvinci, quindi nta Bye Spike ci penzu nu pocu, escimu ê 12:08, e ê 12:18 aju tirminatu e ařřivamu a Giannone; cu 3 mudificheđđi chiđđu jornu e una u 31 (chi era Pasqua), tinemu a virsioni suttu;
- Ṙoppu scuprii ca quaṛcunu avia řicustřuitu na quinta střofa pi stu frammentu, e accussì třadussi a sò virzioni; i primi tři střofi su' uguali â prima virzioni (cu "si scutularìa", virzioni artirnativa, usata pi "mi si scutulassi"), a quarta cancia sulu «U siruri tutta» in «U siruri 'i gelu» (27/6/25 17:17), e a quinta a třadussi u 27/6/25 ê 19:51-19:57; u 17/7/25 ê 17:38 pinzai 'i passari 'i "l'hâ", chi pari terza pirzona quannu è sicunna, a "s'hâ"; u lassu comu artirnativa, picchì ntô urigginali nc'esti na chiamata diretta a Saffu e canciari stu verbu 'i pirzona nun pari giustu;
- [T]"L'amuri mi scutulau u cori" (LP 47); chista a třadussi u 30/3/24, a sira, spittannu a Veglia Pasquale; a fiçi picchì già l'avia třadutta 'n Giappunisi e vulìa třadùçiri primma tutti chiđđi già třadutti 'n Giappunisi pi nun tèniri Giappunisi ntô post siçilianu, chi avìa a èssiri nu copia-incolla ṙû giappunisi; pinzava ca u Giappunisi fossi â ṙèstřa ṙû Grècu, ma nun è accussì, quindi třadùçiri li frammènti třadutti 'n Giappunisi non servi; 22:33-22:39 ařřivu a «L'amuri lu cori a mmia, / Comu u ventu ntê munti li cerzi, mi scutulau», e u 31 ê 10:11 ařřivu â virsiòni suttu; a virsioni alternativa suttu è ṙû 2/4/24 ê 14:54; u 7/5/24 ê 21:26 pinzai «Comu u ventu rê munti», pirò mi piaçi minu; l'ùṛtimu verzu nun è viramènti 'i Saffo, ma u třadussi pi giocu, ṙiçimu accussì, u 31/1/25 ê 15:22, e l'aggiu a mèttiri ccà;
- [T]"Dui pinzieri" (LP 51); chistu u třadussi ê 16:29 ṙû 5/4/24, direttamenti ntâ bozza 'i chistu post;
- [T]"Stammi ṙavanti" (LP 138); e chistu u třadussi ntô mè ufficiu, u primu versu u 10/4/24 ê 15:46, u secunnu u stissu jornu ê 15:50, picchì, comu mi ṙissi chiđđu jornu, "Cu minchia teni gana 'i třabagghiari?";
- [T]"Campagnola" (LP 57); u stissu si pò ṙìçiri 'i chista třaduzziuni, fatta u stissu jornu ê 15:55-16:04;
- [T]"Ntřabbunau a luna" (Campbell 168B), virzioni 1 ṙû testu; a virsioni A è ṙê 21:56-22:02 ṙû 10/4/24, poi ê 22:11 scrissi:
E già ntřabbunaru a luna
E i Pleiadi; u tempu abbola,
È già menzanotti; e ìu
Vulissi durmiri sola.
E pi ařřivari â virsioni B nci misi tantu: «Ccà vogghiu durmiri sola.» (22:11), «Ntô lettu mè dormu sola.» (22:12), «M'addormu ntô lettu sula.» (22:28), «M'addormu ntô lettu sula.» (22:30 - e ccà canciai abbola->vola), «E iu m'ađđurmisciu sula.» (22:33), «E iù m'addurmisciu sula.» (22:50), e ntantu ê 22:35 «Già vinni la menzanotti;», e ê 20:53 A.M. rispusi â virsioni A avvisannumi ca in Siçilianu nun si ṙiçi sola, ma sula; - [T]"O matři ṙuçi" (LP 102); poi mi fiçi a lista ṙê puntati ṙâ serie, e vitti ca chistu frammentu e chiđđu suttu cumpetava a prima puntata; e accussì ntâ notti třa u 11/4 e u 12/4/24 mi misi a trǎduçiri… vulia třaduçiri prima l'autřu e ṙoppu forsi chistu, ma a parti ricupirari «ři me stissa chistu / Beni lu sazzu.» ṙâ třaduzziuni 'i "I murtali 'un tègnunu gioia china", comu nun capia aṛcuni formi virbali a l'inizziu, ripicai su chistu frammentu, e u třadussi a l'1:12-1:17; a virzioni aṙtirnativa è ṙê 20:06 ṙû 2/9/24;
- [T]"Â Çìpridi" (LP 26 +++), virzioni 1; comu ṙissi supra, ê 0:57 ricuperai a fini, ṙoppu mi persi cu sti formi virbali, e â fini ařřinunzai a ccapiri ὀνέχησθα e třadussi propriu chiđđu versu a l'1:40, e cuntinuai 1:41-2:14, ařřivannu â virsioni A; a mattina ṙoppu ê 9:02-9:06 fiçi i canciamenti ca nni portunu â B;
- [T]"Kleis" (LP 132); sèmpri pi nun třabagghiari, ntô ufficiu, 12/4/24 12:28-12:41; u 16/4/25 23:23 canciu «Nun la cancirìa iù mai» in «Iù nun la canciassi mai» e ṙoppu "iù" -> "iò";
- [T]"Amuri ṙuçi e amaru" (LP 130); comu chiđđu supra, ma ê 16:49-16:57;
- [T]"Epigramma 'i Timas" (Campbell 158D); chistu u třadussi, nzèmi a l'autři epigrammi, u 14/4/24, pocu prima ṙû pranzi, ê 13:38-13:48; comu fiçi a cci mìttiri Afrodite mmeçi 'i Persefone, nun sazzu, pirò u giustu ê 15:59 ṙû 20/9/24;
- [T]"Epigramma 'i Pelagon" (Campbell 159D); comu chiđđu supra, ma ê 13:52-13:59, cû sicunnu verzu «A řeti e u řemu: râ sò vita nu signu essi su'» chi u canciai 24/4/24 19:18;
- [T]"Ufferta a Artèmide" (Campbell 157D); comu chiđđu supra, ma ê 14:02-14:21;
- [T]"Mi lassasti" (LP 129 +); chistu u třadussi u 15/4/24, comu na cosa curta pi ařřivari ê 17 e lassari l'ufficiu, ê 16:42-16:52; fu macari pi cumplitari na puntata ṙâ serie 'i sti třaduzziuni ntô canali;
- [T]"Quaṛcunu s'hâ řicurdari" (LP 147); chiđđu prima nun bastau, ergu vinni chistu ê 16:56-16:57 comu «Nsin'â fini quaṛcunu ṙi nui s'ařřicurdirà», sempri pâ puntata (v. supra); l'autřa virziòni è ṙê 17:49 ṙû 12/9/25;
- [T] (LP 96):
- "O Arignota!" (7 střofi); ripinzannu ô testu 'i "O Attide!" suttu, pinzai ca l'incipit à la Edmonds nun fussi u cchiù prubabbili rispittu ô testu ṙâ pirgamena; pi saṛvari a třaduzziuni, pinzai 'i pigghiari un incipit simili ca tèni ἴκελος cû ginitivu; ṙoppu chista risposta, pirò, sugnu pirzuasu ca chistu frammentu prubabbilmenti nun era pi Attide, ma pi Arignota; accussì, u 10/8/24 ê 0:40, criai l'incipit 'i chista virziòni ṙû frammentu, cu Ὦ comu prima palora, chi canciai in Ὦμ' ê 9:33 ṙû 11/8; pi furtuna a třaduzziuni nun abbisugnau 'i tantu canciamentu: "Attide, ṙi" -> "Arignota, 'i", e stava a postu; pû restu ṙâ storia ṙâ třaduzziuni, viṙiti "O Attide!" supra;
chistu pařřava ṙû inizziu aṛtirnativu, picchì chiđđu "bonu" vinni sulu u 13/2/25, ṙoppu ca Σάρδεσιν s'ařřivilau střàniu ô dialettu ṙi Saffo, e lu třadussi u 15/2/25 ê 15:21-15:23; - "O Àttide!" (stissi střofi, inizziu aṙtirnativu); chistu m'u lassai pâ notti, sempre pi cumplitari na puntata, picchì ntâ terza puntata nci sta chistu cu "I stiđđi e a luna"; cuminzai u 15/4/24 ê 18:00, a mità ṙâ merenda, cu «Attide, ri nui autři/rui luntana assai / A nostř'Anattorìa sta, / E ri Sardi u pinzieru spessu a nui»; cuntinuai ê 0:49-0:52 ṙâ notti ṙoppu, mentri mi nn'ìa ô lettu, e poi ntô lettu ê 1:12-1:42, e a chiđđ'ura mancava sulu l'uṛtima střofa; u jornu ṙoppu ê 14:56-15:24 řifiçi a pinuṛtima, e l'uṛtima a fiçi ê 15:27-15:35; cu quaṛchi mudificheđđa pocu ṙoppu, ařřivai â virzioni sutta; pâ spigazziuni ṙê ṙui incipit, viṙiti "O Arignota!" supra; u 11/5/25 ê 13:28, e ancora u 14/5/25 pocu ṙoppu ê 8:33, penzu 'i canciari «i cerfogghi chî / Řosi e cû melilotu» -> «i cerfogghi e li / Řosi e lu melilotu»;
- "Pi nuautři nun è facili èssiri beđđi comu dèi" (řestu); chistu l'accuminzai cu «xx-uu beððu comu Adoni (Αδωνίδηον)» ê 0:52 ṙû 16/4/24; ê 1:44-1:52 tirminai a prima střofa, e u řestu è ṙî 14:56-15:11; a currizziuni «Αἰ σὺ καὶ χρό' ἔχησθ' Ἀδωνίδηον» nun è giustificabbili, ergu a levu, pirò pi třadùçirila si pò fari «Puru si uguali a Adoni teni u corpu.», comu fiçi ê 16:06 ṙû 16/4/24; u 30/5/24 ê 14:46 viṙu ca «Chî sò mònfrici manu a Persuasiuni» vèni di nu ἀπάλαισι ca nun c'esti ntô Grecu, e canciu u versu: –u– chî sò manu a Persuasiuni; u versu «σθ̣αι συ[]ρ̣ος ἔχησθ' Ἀ[δ]ωνίδηον» si pò cumplitari comu «σθ̣αι· συ [κάλ]λ̣ος ἔχησθ' Ἀ[δ]ωνίδηον», virzioni chi třaṙucu u 30/5/24 ê 14:49; «Nun surprenni pi nenti zoccu –x / –ux Aj'a vvìniri ô tempiu x» canciau in «xx–u pi nenti nun surprenni / Ca iò stiss'aj'a vviniri ô tempiu x» ê 23:59 ṙû 24/8/24; si è malidizzioni, nun pò èssiri Persuasiuni, sarà Pirsuasioni, comu lu canciai ê 1:30 ṙû 2/5/25; –u– xx–uu–ux / Cchiù u–u pi l'àrïa» nun è na bona třaduzzioni ggià senza τὸν ἄνδρα, picchì τί μᾶλλον accussì è mezzu třaduttu e mezzu no, e cu τὸν ἄνδρα è puru peggiu; e «xx–uu–u AfroditeÆ si perdi u καὶ 2/5/25 1:39 acchiunciu ἔστι e třaṙucu; comu ultima cosa, vìniri addivènta vèniri u 9/10/25 a l'1:09;
ṙoppu chi u versu . . . ἀ]π' ἀπούρ[ ] . χέρσ̣ι̣ Π̣εί̣θω addivintau καί]τ̣' ἄπουρ['· ἀπάλαισ]ι̣ χέρσ̣ι̣ Π̣εί̣θω, a třaduzziuni «Puru a nui nettare nni virzàü di / Na quartara ndurata x / –xu chî so manu a Persuasiuni» tinia chi canciari, ma comu? «Cu na quartara d'oru macari a nui / Nettari ni virzàu» (27/12/24 19:48)? Ma comu l'aiu a cumpletari? «Cu na quartara d'oru virzàu a nui / Nettari lungi 'i casa; e», ma "lungi" esisti? No, nun pari, ma «Nettari a řřassu 'i casa» va beni :) (19:52); e a virziuni suttu, cu "mònfriçi" řicupiratu 'i na virzioni cchiù vecchia, è ṙî 19:52/53; u 11/5/25 ê 14:28, comu ἔχευ' è n'impirfettu e nun è n'aoristo, canciu virzàu -> virzava;
Řitaliannu u papiru viṙu nu κ̣ρ̣ε̤ῖ̣σ̤[σον ntô v. 4, acchiunciu ἆ! chiù tardi pi cumpletari u crèticu, e u 27/9/25 a l'1:40 třaducu "Megghiu è!" e poi "Megghiu è a tò!"; pi staccari la dimanna 'i "Megghiu è a tò" e 'i "Pi l'arïa", u 27/10/25 ê 12:00 penzu a «Megghiu è a tò! xx–u Chi autřu pò / L'omu? –u pi l'arïa», chi pirò nun ařřiva ntô video; ařřiva đđà u canciamentu ṙû 29/10/25 ê 23:13, «–u– x a lu Gerestèu x»; li urigginali su' «Megghiu è a tò! [xx–uu] L'omu chi / Àutřu pò?» e «–u– xx a lu Gerestiu»;
- "O Arignota!" (7 střofi); ripinzannu ô testu 'i "O Attide!" suttu, pinzai ca l'incipit à la Edmonds nun fussi u cchiù prubabbili rispittu ô testu ṙâ pirgamena; pi saṛvari a třaduzziuni, pinzai 'i pigghiari un incipit simili ca tèni ἴκελος cû ginitivu; ṙoppu chista risposta, pirò, sugnu pirzuasu ca chistu frammentu prubabbilmenti nun era pi Attide, ma pi Arignota; accussì, u 10/8/24 ê 0:40, criai l'incipit 'i chista virziòni ṙû frammentu, cu Ὦ comu prima palora, chi canciai in Ὦμ' ê 9:33 ṙû 11/8; pi furtuna a třaduzziuni nun abbisugnau 'i tantu canciamentu: "Attide, ṙi" -> "Arignota, 'i", e stava a postu; pû restu ṙâ storia ṙâ třaduzziuni, viṙiti "O Attide!" supra;
- [T]"Idilliu cu Afrodite" (LP 2);
- Virzioni vecchia: chista l'accuminzai pi casu u 15/4/24, sutt'a na doccia ca tirminau ê 20:26; u tirminai a mattina ṙû 18/4/24, ê 8:40-9:05;
- Virzioni nova: chista a fiçi mudificannu a třaduzziòni ṙâ vecchia u 13/7/25; accuminzai cu «e veni â dimora santa» ê 2:00, pinzai «â tò casa?» ê 2:01, e ê 2:03 avia třuvatu "scurmu"; ntâ vecchia lassu "brucia", chi canciai in "abbrucia" ê 2:03 pâ nova; «Lassa Creta, appari a stu scurmu santu», verzu 1 ê 2:04, e «a lu scurmu» â stissa ora;
«E cû scrusciu 'i fogghi nni pigghia tutti / Sonnu prufunnu» ê 2:06, picchì cchiù fidelimenti si třaduçi "Mentri i fogghi scrùscianu nni pigghia u sonnu prufundu", canciau infatti κατάρρει "scurri jusu" in καταίρει "pigghia";
Pâ střofa 3 basta canciđđari «e di supr'ê chianti / Ṙuçi iđđu scinni», scrissi ê 2:07
A střofa 4 s'hâ řifari tutta. ê 2:08 accuminzu cu «Cipride, tu ccà dammi ṙ'ammiscari / Grazïusamenti» e ṙoppu «câ nostřa gioia», ê 2:11 ařřivu a «Cipride, cuncèdimi ṙ'ammiscari / Cà lu nettari grazïusamenti / Cu la gioia nostřa, e ntê cuppi/tazzi ṙ'oru / Fammi virzari», cercu "versare" a třovu "abbuccari" e dunque «Fammi abbuccari» ê 2:11, e nfini ê 2:21 rigiru nu pocu tuttu e «Cipride, cuncèdimi ṙ'ammiscari / Cà lu nettari cu la gioia nostřa / Grazïusamenti, e ntê nappi ṙ'oru / Fammi abbuccari», chi avissi a èssiri a virziòni finali;
- [T]"Scinnìu ṙû çièlu" (LP 54); a sira ṙû 22/4/24 tinia na menz'ura prima ṙâ çèna, e diçisi 'i třadùçiri tutti chisti frammenti mituloggici, fora ca u giuramentu ṙ' Artèmide; chistu u třadussi ê 19:44;
u primu verzu nun è 'i Saffo, pirò cû cuntestu prima ṙâ citazziuni si capisci c'havi a èssiri quaṛcosa accussì; lu cumposi jò, cuminzannu cu «Τὸν Ἔρωτα ἔγω νυκτ' ἐν ὀνείρῳ ἔβλεπόν ποτα» u 31/1/21 ê 21:32 mentři ca priparava nu "medley" 'i Saffo, poi u canciai: «Έβλεψα τον Έρωτ' αύτα έγω...» (26/4/24 16:32), «Τον Έρωτ' εν ονείρωι ποτ' έβλεψ' αύτα έγω ποτα» (16:34), «ονείρωι τιν'» (16:34), e accussì stamu â forma finali; a virzioni siçiliana è 'i l'1:20 ṙû 29/4/24; - [T]"Leda" (LP 166); v. supra, chistu ê 19:46-19:50;
- [T]"Riguardu ê palummi" (LP 42); v. supra, chistu ê 19:52-19:54;
- [T]"Cìçiri d'oru" (LP 143); v. supra, chistu ê 19:57;
- [T]"Niobe e Latona" (LP 142); v. supra, chistu ê 20:00-20:02;
- [T]"Sta a mòriri, o Citerèa", o "Canzuni 'i luttu" (LP 140(a)); v. supra, chistu ê 20:05-20:08;
- [T]"Cu è beđđu" (LP 50); 17/5/24 0:22-0:23, nta nu mumentu ca tinia chi stutari a luçi ma era třoppu presto pi durmiri;
- [T]"Â lira" (LP 118); 17/5/24 0:24, v. supra;
- [T]"Ti prèju, Gongyla" (LP 22 part 2, Lekatsas 36, Khatzidakis); 17/5/24 0:27-0:40, v. supra, câ mudifica «t'hâ cuccaniari» -> «ti cuccanìa» ê 17:30 ṙû 18/5/24; «Gongyla, ca abbola u disïu stissu» usa nu cungiuntivu prisenti chi mi pari ca in Siçilianu nun c'esti, e a ntigrazzioni τε αὖτο è na schifezza, e pi la canciari in τέουτος s'hâ canciari a třaduzzioni; e u 19/5/25 ê 3:00 addiventa «Gongyla, abbolassi na ranni brama», e ê 3:01 «abbolassi u disìu cchiù ranni»; u 1/7/25 ê 17:51, forzi tagghiannu u video ṙâ puntata 'i Saffu in Siçilianu chi cuntèni stu frammentu, canciu Idda preju -> Io la preju; e ṙoppu aviri fattu u inizziu novu, u třadussi ê 17:21 ṙû 28/8/25 comu «Vèni ccà, carissima, iò ti prèju», e ê 17:23 comu «Prèju a ttia, carissima: ccà n'appari», accussì nun pirdìa u πέφανθι; u canciamentu ṙû * è ṙû 28/11/25 a l'1:03:4x;
Tuttu chistu pařřa ṙâ virziòni mia; chiđđa 'i Tedeschi-Gorini a třadussi u 17/9/25 ê 2:10-2:21; - [T]"Innu a na fìmmina beđđa" (LP 23):
- Virziòni vecchia: chista era tantu ca vulìa třadùçirila pi cumplitari i třaduzziuni ṙâ quarta puntata ṙâ serie, e accussì a notti třa u 29 e u 30/5/24 u fiçi, 1:02-1:33; comu ἤλγει è nu mpirfettu, "suffrìu" nun è currettu, e u canciai in "suffrìa" u 21/6/25 ê 15:04; l'acchiunta 'i chiđđa "u" ṙû * è ṙû 28/11/25 ê 2:21:4x;
- Virziòni nova; řifatti li ntigrazzioni ô testu ê 21:43-0:02 ṙû 25-26/8/25, u třadussi ê 0:20-0:35; a scelta třa «stari tutta a notti» e «tutta a notti stari» a fiçi u 28/8/25 ê 17:10/11, cu "ê timpesti" chi addivènta "a li timpesti" u 9/10/25 a l'1:34;
- [T]"U dinaru senza a virtuti" (LP 148); u 30/5/24 tinira chi finiri chi sciògliri ṙî granuli omeopatici, e accussì ê 8:45-8:47 třadussi chistu frammentu;
- [T]"Vinisti" (LP 48 +); chistu u třadussi u 9/6/24 ê 19:09-19:14, e ṙoppu chistu aṛcuni autři, pi nun třabagghiari;
- [T]"Lingua chi abbaia a vòtu" (LP 158); 9/6/24 19:16-19:17, è unu ṙi l'autři 'i supra;
- [T]"Nun zi pirmètti lamèntu" (LP 150); 9/6/24 19:25-19:28, è unu ṙi l'autři 'i cui pařřu supra;
- [T]"A Dica" (LP 81.2); chistu l'accuminzai comu unu ṙi l'autři 'i supra, façennu i primi ṙui verzi u 9/6/24 ê 19:30-19:36, ṙoppu tenia chi èsciri pi cena, e u tirminai ṙoppu â çena, ê 22:33-22:37; u 12/6/24 tornu su chista třaduzziuni, e ê 15:21 canciu «cu ghirlandi beđđi i tò capiđđi» -> «vesti cu curuni i tò capiđđi beđđi», e ê 15:22 canciu «e si nni vannu 'i chi nun ha girlandi» -> «e cu curuni 'un tèni i fa scappari»;
- [T]"A Mica" (LP 71.1-7 + 61 + 87(14).1-3); e chistu u třadussi, ntigrannulu, u 10/6/24 ê 12:15-12:47, pi nun třabagghiari; u 18/8/24 ê 12:17, liggennu, mi vinni mi canciassi «E nfatti a iđđi» in «E nfatti tu a iđđi», pi evitari nu iatu;
- [T]"Nun mi spittu" (LP 52); pocu ṙoppu aviri misu i 5 třaduzziuni supra nta chista antuluggia, u 12/6/24 ê 15:15 vosi třadùçiri chistu verzu;
- [T]"Pî mè cumbagni" (LP 160 + τέρποισα); 13/6/24 1:19-1:21, primma 'i dòrmiri, comu i pròssimi ṙui;
- [T]"Tegnu a menti ṙuçi" (LP 120); 13/6/24 1:28-1:34, ṙoppu â priçidènti;
- [T]"Nun crèṙu ca nuđđa" (LP 56); 13/6/24 1:36-1:38, ntâ forma «Iò nun crèru ca mai nuðða chi viri a luçi rû suli / Havi a tèniri tanta abbilità, mai, nta nuððu tempu»; a fini nun mi cunvincìa, pirò tinia chi dòrmiri, e vulìa, primma 'i canciari, sapiri si ci stava quaṛchi cuntestu pi stu frammèntu; nun ci sta; ê 21:50 ṙû stissu jornu canciai: «nta nuððu tempu, mai», e ê 21:51 «ntê seculi eterni», poi vitti ca u cuntestu nun ci stava, e ê 22:01 fiçi «Havi a tèniri tanta abbilitati mancu si passa / Tantu tempu», e ê 22:02 finaṛmenti «mancu si passassi», comu suttu; ma u verzu finali vinni â sò forma 'i òra solu u 15/6/24 a l'1:44, mentři ca mittìa sta třaduzziuni ntâ 'ntuluggia;
- [T]"Imenèo" (LP 111 + 106); 14/6/24 12:47-12:59, picchì era quasi ora 'i manciari e accuminzari a třabagghiari nun tinìa sensu;
- [T]"Pumu ṙuçi" (LP 105(a)); 14/6/24 13:05-13:14, idem comu chiđđa supra;
- [T]"Giacintu" (LP 105(c)); chistu u třadussi u 15/6/24, ntâ notti ê 2:29-2:34, pi cumpletari a coppia "Pomu ṙuçi" - "Giacintu";
- [T]"Â Çìpridi" (LP 26 +++), virzioni 2; chista virzioni vèni ṙâ littura ṙû articulu «Tra "vecchia" e "nuovissima" Saffo. Riflessioni sul testo» 'i Luca Benelli, chi mi cummincìu a canciari u testu accussì:
Πῶς̣ κε δή τις οὐ θαμέω̣ς ἄσαιτο,
Κύπρι, δἐσπο̣ι̣ν̣', ὄττινα̣ +μ+ὴ φίλ̣[ησθα
καἰ] θέλοι μάλιστα πάθαν χ̣άλ̣[ασσαι
οὐκ] ὀνέχησθα;
Πᾷ [β]άλοισά̣ μ' ἀλεμάτ̣ως δαΐσδ[ης]
εἰ̣μ̣έρ‹ῳ› λύ{ι̣}σαντ̣ι̣ γόν', ὢ μεγί[στα;]
Πόλ[λ]α πάμ[π]α‹ν› μ' οὐ προ̣[τέρ' ᾖσθ' ἀπέχθης,]
οὔ̣τ' ὀνέ̣ερχ̣[θ]αι
φαῖμ' ἀπ' ἀμμέων] σέ· θέλω [δύνασθαι
μήκετ' οὔτως τοῦ]το πάθη[ν u–x
–u–x–]λ̣αν· ⌟ἔγω δ' ἔμ' αὔτᾳ
τοῦτο σύνοιδα⌞·
ὄττι τοὶς] β̣[ρ]ό̣τοις [. . .] . [
]ε̣ναμ[
]ε̣[
…
třadussi chistu testu ê 15:11-15:27 ṙû 19/6/24, comu mudifica ṙâ třaduzziuni B ṙâ virzioni 1, e ṙoppu accuminzai a cumplitari, arrivannu a «Ὄττι τοὶς βρ]ό̣τοις [ποτ]ε̣ [οὔ κεν εἴη / Πάμπαν εὐτύχην·] ἔνα μ[οι ποθήω», chi třadussi «Ca nun pònnu l'òmmini sta' cuntenti / Chinamènti; na cosa sula vogghiu:» ê 15:44, e subbitu "abbramu"; ntâ notti ṙoppu, ê 1:33-1:36, pinzai a comu complitari u verzu ṙoppu: «ένα μ[οι μονον δε / Και ποθηω και μαομ'] ε[μμεν άνδρα» putissi èssiri, pirò Saffo chi ṙiçi ca abbrama nu maritu sulu pari manfrusu, picchì nun si sintìu mai ca Saffu pařřassi 'i amuri pi n'òmu; u pumiriggiu ṙoppu, ê 17:50, pinzai ô cumplitamentu suttu, e u třadussi ê 17:45; si putissi pigghiari u cumpletamentu 'i prima e acchiunciri Κέρκυλαν… ah no, nun funziuna cû metřu 'i l'ultimu verzu :);
l'uṛtima ntigrazziuni, «φρένεσσι / παῦσε τὰν θύελ]λ̣αν, a fiçi a notti třa u 23 e u 24/6/24; u terzu versu 'i chiđđa střofa era «[-u-x–uu]; pi me stissa», e u canciai comu sutta ê 20:21 ṙû 24/6/24;
Tuttu chistu pařřa ṙâ virziòni 2.A; a 2.B è na mudifica pî testi ncumplèti ṙâ sèrie; virimu nu pocu li canciamenti fatti tutti u 9/9/25:
- «Comu pò quaṛcunu chi tu nun ami, / Cìpride riggina, nun cutturiari / L'aṛma sò, si tu a canciđđari a pena» -> «Comu pò quaṛcunu nun cutturiari, / Cipride riggina, a sò aṛma spissu / Si nun l'ami, e a pena sò a canciđđari» (2:06), accussì nun zi perdi u "spissu" ca servi pû testu ncumplètu cu sulu u P.Oxy.;
- «Tu mi filicciasti: picchì mi sfaṛdi» -> «Ma picchì mi sfaṛdi e filicci, pigra,» (2:11), accussì nun perdu ἀλεμάτως;
- «e ncimiđđi a mmïa / Cû disìu li jammi» -> «e li jammi a mmia / Cû disìu ncimiđđi» (2:12), forsi pi tèniri i jammi ntô versu "giustu" pû testu cu sulu l'Oxy;
- «Comu pò quaṛcunu chi tu nun ami, / Cìpride riggina, nun cutturiari» -> «Comu pò quaṛcunu a sò aṛma spissu, / Cipride riggina, nun cutturiari» (2:16), nun sazzu picchì;
- «e a pena sò a canciđđari / Mai nun lu aiuti?» -> «e a pena sò nun canciddi / Comu disia?» (2:46), pi nun perdiri u θέλοι, e poi -> «e a pèna 'un ci firmi comu / Cchiù 'i tuttu abbrama?» (2:47), pi nun perdiri mancu u μάλιστα;
- «Ma picchì mi sfaṛdi e filicci, pigra, / Chî třimuri u cori, e li jammi a mmia / Cû disìu ncimiđđi?» -> «Ma picchì câ brama chi mi ncimiđđia / Li ginocchi, pigra, tu mi filicci / E mi sfaṛdi tutta?» (2:58), picchì i třimuri èrunu i σάλοισι ca addiventaru βάλοισα "avennumi filicciata", e accussì nun canciu mancu a siquenza třa filicciari e sfaṛdari;
- [T]"Ca tu durmissi" (LP 126); chista a třadussi u 28/6/24 dî 20:06 ê 20:16, cu tanti virzioni intermedi: «Durmissi ntê brazzi râ tò muglieri» (20:08), «Dâ ruçi tò fimmina ntê brazzi durmissi» (20:10, cu na sillabba 'i třoppu), «Ntê brazzi râ tò ruçi muglieri durmissi tu!» (20:13), «Ntê brazzi 'i na ruçi muglieri durmissi!» (20:14), «Abbrazzatu â tò muglieri durmissi» (20:15); u 28/4/25 ê 0:43 canciu muglieri in mugghieri;
- [T]"Vulissi aviri murutu" (LP 94);
- Virziòni vecchia:
- Eccu a storia ṙî primi ṙui verzi, tutta ṙû 16/7/24: «Attide un l'aju a vvìriri,» (16:32), «Morta stari vulissi iò» (16:32), «E muriri vulissi iò» (16:32), «E nun vogghiu campari cchiù» (19:18); ci turnai u 22/7/24 ê 19:39, e ê 19:59 avia 4 tirzini e nu tintativu «Crochi rosi e vïoli tu / Ti ntrizzavi in ghirlandi, e ntâ / Capa tò ti mittivi… / E ntrizzavi ipotìmidi»;
- Cuntinuu ê 20:03-20:12, e finiscu u tintativu e a tirzina ṙoppu;
- Ci tornu a notti ê 0:25, e ê 0:51 a finiscu;
- Virziòni nova:
- Třuvai poi, ṙiçìa a storia ṙâ vecchia quannu a nova ancora nun c'èra, n'articulu supra a tirzina 'i l'unguèntu chi mi canciava u testu; l'1/5/25 canciai a třaduzzioni ê 14:08-14:24: «E i capiđđi t'ungivi tu / Cû prufumu ṙi řosi, e cu» (14:06), «E t'ungivi lu corpu tò / Tuttu cu nu prufumu ṙi / Řosi, e dignu ṙi ře era l'unguentu tò» (14:08), «Cû prufumu ṙi řosi tu» (14:13), «Cuspargivi a tò chioma, e cu» (14:14), «Cuspargivi a tò chioma, e u tò / Corpu cu lu tò unguentu …» (14:15), «E u prufumu ṙi řosi tò / Ntê capiđđi spargivi, e u tò» (14:19), «Corpu tuttu cû unguentu rigali tò» (14:20), e finalmenti a virzioni finali, «E i capiđđi t'ungivi tu / Cû prufumu ṙi řosi, e u tò» (14:24);
- A nova třascrizioni ṙâ pirgamena causa autři canciamenti ṙû testu, pi cui acchiustu a třaṙuzzioni u 4/11/25; u primu ca sistemu è ntâ tirzina ṙî ghirlandi, chi cagna ê 18:06 cu «to, e ti li nnussavi cca nzèmi a mmia,» comun verzu finali, chi cancia â forma finali ê 18:09;
- Sempri chiđđu jornu ê 18:13 sistemu u verzu 25;
- L'uṛtima tirzina accuminza cu «Nì saltavanu boscu li / Naccarì…» (18:22) e ařřiva â fini ê 18:24;
- A tirzina ṙî letti ancora nun l'acchiustai, aju a capiri comu ntirpritari u παρὰ τῶν πόνων nta stu cuntestu;
- E u λώτων ṙoppu fu řitinutu nun nicissariu, e ê 16:06 ṙû 26/11/25 invintai a cumminaziòni třa i ṙui třaduzziòni 'i chiđđa tirzina;
- E u παρὰ τῶν πόνων addivintau πὰρ [ἄκρων] τόνων, e u 24/11/25 ê 19:43-19:47 fiçi l'acchiustamentu; tegnu puru «Attide nun l'hâ viriri» comu pussibbili canciamentu ṙû primu verzu, ṙû 24/11/25 ê 19:42;
- Virziòni vecchia:
- [T]"Malidizzioni" (LP 15); u 14/8/24, pi nun spègniri a luçi třoppu prestu nì třabagghiari accussì pocu, ṙê 0:11 ê 0:35 u třadussi, cu na mudifica 15/8/24 19:00;
- [T]"Spusu filiçi" (LP 112); u 23/8/24 a l'1:51 già avia spentu, pirò nun mi piaciva finiri a notti accussì, e allora třadussi chistu frammentu, finennu a l'1:59, ancora scuntentu ṙâ fini ṙâ jurnata;
- [3T]"Nun mòviri a ghiaia" (LP 145); chistu u třadussi pi ccasu comu «Lascia a gghiaia unni sta (Lassa?)» ê 2:36 ṙû 28/8/24, poi comu «Lassa i sassi unni su'» u stissu jòrnu ê 14:04, comu «Lassa a ghiaia accussì» u 30/8/24 ê 17:51, e nfini comu «Lassa a ghiaia comu è» u 8/9/24 ê 11:42; comu nun c'esti nta 長歌のサッフォー Chôka no Saffō, u tègnu comu "bonus" senza nùmmiru ntô Gruppu 9;
- [T]"Pi sempri puseđđa haj'a èssiri" (Campbell 44A); chistu l'accuminzai u 11/11/24 ê 18:03 cu «Pi sempri puseđđa aju a èssiri», cumplitannu u verzu cu «Pâ tò testa,» â stissa ura, e pi mo' accussì sta; u 9/12/24, pi nun třabagghiari, u tirminai ê 17:16-17:50; megghiu «pû amuri mè» o «p'amuri 'i mia» (9/12/24 19:29)? Nun sacciu;
- [T]"Si ancora tinissi latti" (LP 21, Edmonds 42); u 9/12/24 ê 20:09-20:42, pi ařřivari a nèsciri pi jìri a cena cû mè frati e n'autřu amicu, u třadussi tuttu;
- [T]"A Carasso" (LP 3, Edmonds 35)
- Virziòni 1: a třadussi u 19/2/25 ê 21:17-21:36, assittatu ntô cessu :); accuminzai cu «Si tu nun cu l'ommini beðði e boni» (21:17), comu u Talianu, cuntinuau cu «Stai, ma chî famusi, e a l'amiçi/li cari tò» (21:19); a sicunna střofa a finii ê 21:26 comu «Lu disàiru tò, tuttu chinu 'i urgogghiu, / Sta' cuntentu ntô cori tò; u pinzeru / Mè câ řaggia 'i çìvulu pocu pocu a / Mòviri l'hai», poi ê 21:26 «pocu pocu / Mòviri u pòi» e «L'hai a agitari» ê 21:27; ê 21:30, a terza finìa cu «Sazzu beni OR Beni sazzu / A chi mali granni vinisti, a quali / Ranni nimicu» 21:31 scelsi «Beni u sazzu» e ê 21:33 livai "a" ṙû v. 3; a quarta l'accuminzai cu «A affruntari haiu. -> Tegnu innanzi. -> avanti» (21:33); ê 21:36 ařřivai â fini, třanni pi «Mè câ řaggia 'i çìvulu pocu pocu / L'hai a agitari», ca canciau ê 23:02, e «Cancia u cori tò! Câ menti mè», ca sulu mo' viṙu ca nun sta ntô metřu; ci sta puru u canciamentu malvagiu->Maṛvaggiu o malvaggiu (23/2/25 17:59); e puru «Tegnu avanti. Tu penza a cchiù boni così],», a parti l'accentu supra "cosi" ca è cuṛpa ṙû curritturi, nun sta ntô metru, e u canciai 3/3/25 15:34, canciannu puru «Cancia u tò pinzeru» pi nun fari a řipitizziuni; ma «Cancia u cori tò! [Câ menti mè» ancura nun sta ntô metřu, e u canciai 8/3/25 14:59;
- Virziòni 2: a třadussi u 19/2/25 ê 16:01-16:16, pi ařřivari â mirenda senza třabagghiari, accuminzannu imitannu u Talianu cu «Dî palori nobbili e beðði, nati»; ê 16:11 circai u mpirativu 'i "aviri", pinzannu "appi", ma è "hai"; ṙoppu abbannunai l'idea, picchì tinissi chi usari "tiniri" e nun "aviri";
- [T]"Ê Nireidi" (LP 5 +); chistu u třadussi ieri, u 21/2/25, ê 22:58-23:57; accuminzai cu «O Nirèidi, ranni riggini, dati / Ca» ê 22:58, ṙoppu pinzai a cu ṙiçi ca putissi èssiri πόντιαι e nun πότνιαι, e accussì «O Nirèidi ranni ṙû mari, dati»; «Ca u mè frati ccà sanu e saṛvu torni. [(23:03)] / Tuttu chiđđu ca ntô sò cori voli, / Fàtilu veru [(23:05)]», ma 1. è "Façiti" nun "Fati", e 2. nun tinissi chi èssiri "ca turnassi"? Ařřicurdannumi ṙoppu 'i «Viṙi mi studi» nta quaṛchi cummentu nta quaṛchi foto nta Facebook, e accussì «O Nirèidi ranni ṙû mari, dati / Mi řitorna incolumi ccà u mè frati, / Tuttu chiđđu ca ntô sò cori voli, / Dati mi avveni» (23:07); nun sazzu si si pò scriviri accussì;
«Ṙî nimiçi; a nuautři ṙi nuđđu mai / Pena vinissi.» (23:13) -> «Ṙî nimiçi, e nuđđu a nuautři pena / Mai nun ni dassi.» (23:14) -> «… e mai nun ni dassi pena / Nuđđu ṙi lloru.» (23:21) -> «… e mai nuđđu ṙ'iđđi a nnui / Dassi duluri. -> Pena ni dassi» (23:21);
Ṙoppu "Libbirassi", «chiđđi chi prima u cori / Cu la sò pena / / Cci schiacciava,» (23:30) -> «Cci scacciava» (23:32) -> «Cci ṙistřuggìa / / Cû duluri e cû sò disàiru» (23:32); «Cû disàiru so, cha firìa macari» (23:34) «Nta la carni a mmia,» (23:35) -> «[…] / Ca firìa ntâ carni macari a mmia,» (23:36) -> «Nni firìa ntâ carni macari a nui,» (23:37) e «Accusatu ṙî sò cuncittadini,» (23:39) -> «Cu l'accusi» (23:40);
«E u capissi megghiu quannu imparassi» (23:43) -> «L'hâ capiri megghiu quann'hâ mparari» (23:46) -> «mparannu cosa / È pî» (23:48) -> «Megghiu l'hâ capiri mparannu cosa / È třa li murtali la fama. E tu, / Cìpridi riggina, a virgogna copri» (23:50) -> «Cìpridi, nasconni -≥ ammuccia a vrigogna ca nun / Sazzu suffriri» (23:57), canciatu nfini ê 23:57;
ṙoppu ařřivau na mudifica ṙû testu grecu řitaliannu u papiru, e dunca s'hâ fari quaṛcosa â třaduzziuni; prima pirò «Libbirassi chiđđi» chiama u sò "a", e nci u mittu u 27/9/25 a l'1:22, e "chiđđu ca" ntô v. 3 avissi a èssiri "chiđđu ca" (19/9/25 1:47); pi chiđđa mudifica ṙû v. 14, partèmu di «Cu l'accusi ṙî sò cuncittadini, / [Nni firìa] ntâ carni [macari a nui]»; accuminzu cu «U disàiru ṙî sò cuncittadini / U firìa ntâ carni e u putìa culpiri» ê 2:02 ṙû 19/9/25, poi «U putìa ntâ carni firì u disàiru» (2:03 cu «Cu l'accusi ṙî sò cuncittadini,» comu v. 13), poi «Nni putìa firiri macari a nui» pi lu mèttiri ccà u 27/9/25 a l'1:24, ma nun sugnu cunvintu; provu cu «U disàiru 'i tutta 'a citati a nnui / Nni putìa culpiri …» a l'1:34 ma nun ařřinescu a finiri u verzu, e allora «… a carni / Nni putia culpiri macari a nnui» sempri a l'1:34; megghiu ṙ'accussì nun sazzu fari; - [T]"Cantàssimu pî spusi!" (LP 30); u třadussi u 25/2/25 ê 20:16-20:31; accuminzai câ prima střofa cumpleta, ca sulu canciau gluriusu in filiçi ê 20:26; fiçi ṙoppu a incumplèta ê 20:24; a sicunna střofa cumplèta accuminzau cu «Ma ařřisvìgghiati e a li tò amiçi chiama» ê 20:28, ařřivau a «virissimu menu sonnu» ê 20:30, e finiu ê 20:31;
- [T](LP 27):
- "Macari tu eri na picciriđđa tènnira" o virzioni 1; chista a třadussi u 25/2/25 ê 22:46-22:53 canciannu «Nui ci nn'jemu» -> «Nui ni jemu» (26/2/25 12:13); u 31/8/25 ê 23:13, capitu ca «su, veni ccà, / Cunta [tuttu] chistu» è n'eřřuri, u canciu in «a te stissa adessu/mo'», ca u 1/9/25 ê 15:08 addivintau «a tia stissa mo'»;
- "Nu era na marfarata", o virzioni 2; chista a třadussi u 27/2/25 ê 17:40-18:03; 'sta virzioni 'i Edmonds mi pari fatta chî pèṙi :); 'stu "were" chi třaduci ἦσκεν mi fiçi pinzari a nu cungiuntivu quannu u Grecu teni n'indicativu, e accussi «Nfatti zo nun fussi na marfarata» (17:40) appi a addivintari «Nfatti mai nun era na marfarata» (17:41), canciannu u titulu ṙi ccà, e ṙoppu «Si autři t'accusavanu ca vinivi a / Mia, e mi pařřavi,» (17:47) řifiçi tutta a střofa ê 17:49, cu «A pařřari, e a cu» chi addivintau comu sutta ê 17:52, passannu pi «Nu era marfarata si arcuni 'i l'autři / T'accusavanu ca vinivi a mia / A pařřari, e granni->ranni piaçiri a mia, / Cchiù rû dovutu,» (17:51); «Da pir tuttu jemu» (17:52) fu sicutu 'i «Ma riçimu nzèmmula chistu: comu» (17:54) ca subbitu canciau ṙiçimu in ṙiçèmu, ê 17:58 si cumplitau comu «Nui ci nn'jemu nzèmmula 'a tutti i parti; / Ma riçemu nzèmmula chistu: comu / Pò mai na puseðða» (17:58), si cumplitau cu «Comu hâ stari->sta' râ fimmina chi iðða teni» pû verzu 3 ê 18:00, addivintau «Pò râ fimmina chi iðða teni stari» ê 18:01, e ařřivau â virzioni sutta ê 18:03, canciannu in ùṛtimu luntanu->luntana sèmpri ê 18:03;
- [T]"O fìmmini tènniri" (LP 24(a), Edmonds 43); u třadussi u 26/2/25 ê 23:30-23:44, accuminzannu cu «Dissi a lloru» ca subbitu addivintau «Io cci ṙ»; «Iò cci] rissi: comu fin'â» (23:33) -> «Iò cci] rissi: "Comu ricurdaremu» (23:34) e «Ruçi [fimmini, fin'â vicchiania], / Puru nui» (23:36), «ntâ luçi -> ntô çiuri râ giuvintuti / Fiçimu chistu» (23:39), «Tanti cosi [allora] -> ficimu [in chiððu tempu, / Cosi beðði e santi, ed a mmia, chi viru->vitti» (23:41), «Ca lassastivu] la citati, -> Chi] vui râ citati [vi nn'jìstivu, abbru-» (23:44); u 31/8/25 ê 23:16 penzu ca «abbru- / çiau] forti u cori / [Lu disìu» fussi megghiu comu «abbru- / çiau lu disìu / Forti u cori», forzi picchì accussì "forti" nun veni scacciatu in dui sìllabi curti; veru à ca accussì pari ca u disìu è forti, e nun ca abbruçiau forti; dittagghi, dicissi iò;
- [T]"Innu pi Afrodite" (LP 1); chistu u třaṙussi u 17/4/25 ê 18:41-19:05 pi nun tèniri chi třabagghiari; mittènnu ccè a třaduzziuni u 27/4/25, ê 0:08 canciai «in un istanti» -> «nta 'n istanti»;
- [T]"Hai a jàçiri morta" (LP 55); chistu u třadussi u 4/5/25 ê 19:51-20:06 cu na mudifica ê 20:26; accuminzai cu «Tu muruta hai a jàçiri, e ri tia nuððu s'hâ ařřicordari» ê 19:51, cu u vecchiu titulu, e cuntinuai cu «Hai a jàçiri morta, e nuððu 'i tia s'hâ ařřicurdaru cchiù,»: eccu u titulu novu; ṙoppu, ê 19:56, fiçi «Nì t'hav' a disiari -> Nì t'hâ disidirari nzinu â fini:», e «tu ri Pierìa / Mancu na řosa tèni» ê 19:59, e «tu ca 'i Pierìa / Mancu na řosa tèni; ma macari a casa r'Ade tu / Hâ vagari» ê 20:00; cu chistu, a parti nzinu -> nzin' (20:06), 3 versi èrunu ntâ forma finali; l'ultimu passau pi «Scanusciuta hai a vagari třa li morti senza luçi.» ê 20:04 e «Scanusciuta hai a vagari třa li morti turmintati.» ê 20:06, pi ařřivari a «Scanusciuta hai a ciððiari třa li morti turmintati» câ mudifica ṙê 20:26;
- [T]"Urazziuni p'ařřasari i viaggi buřřascusi" (LP 20, Edmonds 41); chistu u třadussi u 31/8/25 ê 22:41-23:09; dàssimu quaṛchi canciamentu:
- «splinnuri» (22:41) -> «ma lustřu» (22:41);
- «Chiù ṙi tuttu ch'iu mai nun] navigass[i», idea ṙê 22:49 řifiutata;
- «Quannu nc'è timpesta, n]ì [ntô prufunnu» (22:57), canciatu ê 23:00 passanu pi "In timpesta";
- prizziusu (23:00) -> prizziali (23:00);
- «tiniri in manu» (23:00) -> «tiniri avanti» (23:09);
- [T]"Cuntř'ê Polianàttidi" (LP 99(a)); chistu u třadussi u 2/9/25; l'inizziu è dubbiu assai: «.] . γα . πεδὰ βαῖο̣[ν ] . α / . [.]οῖ Πωλυανάκτ[ιδ]α . . [ / . . . αισ Σαμία‹ι›σιν ι̣ε . [.]το̣ισ . . . . [.] []», ossia «ο]ὐ̤ γὰρ̤ +π+εδὰ βαῖο̣[ν –x–u] . α / . [x .]οῖ Π‹ω›λυαν̣ακ̣τ[ίδ]αι̣ς̤ [ / +αὔ+ταις Σαμία‹ι›σιν̣ ι̣͜ε . [.]το̣ισα̣+ +» "E nun doppu pocu –u–ux / x ê Polianattidi / Chisti …» (23:04)? «ο]ἰ̤ γὰρ̤ +π+εδὰ βαῖο̣[ν –x–u] . α / . [x .]οῖ Π‹ω›λυαν̣ακ̣τ[ίδ]αι̣ς̤ [ / +αὔ+ταις Σαμία‹ι›σιν̣ ι̣͜ε . [.]το̣ισα̣+ +» "Iđđi ṙoppu pocu –u–ux / Chiđđi Polianattidi / x fimmini 'i Samo –u–ux» (v. 1 23:06, řestu 23:08)?
Cu chistu inizziu finii a třaduzziuni ê 23:14-23:37; poi ê 23:40 pinzai ṙi inizziari i primi ṙui verzi cu "ϝο]ῖ̤ γὰρ̤" e "Ἆ̤ [ϝ]οῖ», e accussì u primu verzu ṙâ třaduzziuni addivintau «Cu ssia ṙoppu pocu … cu ssia» ê 23:41; ma Πωλυανακτίδαις è nu dativu plurali fimminili o nu numinativu singulari maschili, comu lu vitti ntesu nta nu libbru 'i Ferrari ê 0:04 'i chiđđa notti? Si nun sta cu +αὔ+ταις, chistu +αὔ+ταις cun zoccu sta? Cun Σαμία‹ι›σιν? Ma u dativu Eolicu nun è in -ais, ma in -aisi! Vitti poi ê 0:06 ca Ferrari tinia ὄ]ρ̤γας̤ suggiritu ntê noti, e nun ο]ἰ̤ γὰρ̤; putissi essiri, pirò chi voli ṙìçiri ὄργας πεδὰ βαῖον? "Ṙoppu pocu tempu ṙâ festa"? U sò δ[.]οῖ ô v. 2 nun pari plausibbili, pari cchiù δο̣[.]οῖ, unni ο̣ putissi èssiri ε, θ, κ, ο, σ, ϕ, forsi ξ o ρ, e prubabbilmenti nun ω, comu nutai ê 0:14, ussirvannu macari ca ϝοι u circunflessu nun u tèni, e dunca i mè ϝοῖ prubabbilmenti sunnu sbagghiati; pû verzu 3 pinzai a «+. .+ ταις Σαμία‹ι›σιν̣ ἐν̤ το̣ῖσ' α̣+ +» ê 0:17, e pû -ταις pinzai, ê 0:19, forzi a nu participiu ca in Atticu fussi -τας, e adesso, ê 20:17 ṙû 6/9/25, penzu a n'aggittivu -της (pri sempiu *Κυπριώταις = Κυπριώτης;
Nzomma, c'esti ancora assai chi pinzari; p'adessu mi tegnu li mè ntigrazziuni; - [T]"A Apollo" (LP 99(b)); cà lu metřu è nu pocu nduvinatu e nun funziòna třoppu bèni pû verzu 11; a třaduzziuni è ṙû 4/9/25, câ prima mità ê 21:34-38 e u řestu ê 21:51-21:59; a parti [.] . ὀ a třasfurmai u 6/9/26 ê 20:41 in τ[ᾶ]ν ὀ, e «X-u-x festa x», chiđđu verzu, addivintau «x–u– rê festi x» ê 20:43; "Mostřanu" è n'eřřuri picchì δείχνυσι è singulari, quindi ê 16:50 ṙû 11/9/25 u canciai in "Mostřa zò";
- [T]"Ntřabbunau a luna" (Campbell 168B), virzioni 2 ṙû testu; chistu u třadussi u 12/9/25 ê 17:44-47 chî verzi 1 e 4 uguali â virziòni 1, ṙoppu pi canciari nu pocu canciai u primu in «A luna già ntřabbunàü» u 15/9/25 ê 16:23;
- [T]"Â nuřřizza (Puisia ṙî frati)" (LP 10 +++); chistu u třadussi u 18/9/25 ê 1:46-2:27, a prima střofa pi fari u testu ncumpletu, u řestu pi cumpletizza;
- [T]"Â Çìpridi" (LP 26 +++), virzioni 3; cu l'articulu «ANCORA UN “PIANTO” IN SAFFO (KYPRIS POEM, VV. 1–4)» 'i Benelli, a prima střofa canciau ancora; a 3.A vèni u 12/10/25 ê 15:21, canciannu a fini 'i chista střofa ntâ 2.B; pirò tutta l'idea 'i l'arma è mia, e nun c'esti ntô testu, e u κε + ottativu ṙû testu si perdi nu pocu ntâ třaduzzioni, e accussì u 17/10/25 fazzu a 3.B: «Comu si putissi, riggina 'i Cipru,» (15:59), «Mai nun turmintarisi spissu? A cu ami, / Nun lu firmi tu puru si cchiù 'i tuttu / Chiànciri abbrama.» (16:01), «Si cchiù 'i tuttu abbrama scattari 'n chiantu, / Tu nun lu firmi.» (16:02), canciannu scattari in scuppiari ê 16:04;
- [NT]"Putissi iđđa cantari cu na vuçi migghiuri" (LP 58 ll. 1-10);
- [NT]"Era riggina" (LP 17 +);
- [NT]"Èttore e Andròmaca" (LP 44);
- [NT]"I doni ṙî Musi" (LP 58 ll. 11-22);
- [NT]"Nci sia festa òra" (Zòccu c'esti ntô papiru 'i Colonia prima ṙû frammentu "I doni ṙî Musi" 'i supra);
- [NT]"Vinni Ermes" (LP 95);
- [NT]"Saṛvietti" (LP 101 +, Edmonds 87);
- [NT]"Riguardu â stati" (LP Alc. 347);
- [NT]"Comu cilibbrari na festa" (LP 9);
- [NT]"Riguardu ô sò disteřřu" (LP 68(a) + 70 + 75(a));
- [NT]"Cuntř'a Andromeda" (LP 86 è a parti inizziali ca nun aj'a třadùçiri, u řestu è LP 60 + 65 + 67(a) + 66(c) + P.Oxy. 1787 fr. 3 col. i).
- "Â Çìpridi" (LP 26 + P.Sapph. Obbink + P.GC. inv. 105 fr. 4): Framm. 3 ccà;
- "Dui pinzieri" (LP 51): Framm. 4 ccà;
- "O matři ṙuçi" (LP 102): 1.H.iii;
- "L'amuri mi scutulau u cori" (LP 47): Framm. 5 ccà;
- "Amuri ṙuçi e amaru" (LP 130): Framm. 2 ccà;
- LP 96: Chistu:
- "O Arignota!" (7 střofi);
- "O Àttide!" (stissu 'i supra, inizziu aṙtirnativu);
- "Pi nuautři nun è facili èssiri beđđi comu dèi" (řestu);
- "Innu pi Anattorìa" (LP 31): Framm. grècu 1 ccà;
- "Ti prèju, Gongyla" (LP 22 parti 2, Lekatsas 36, Khatzidakis): "Vulgate version" ccà;
- "Innu a na fìmmina beđđa" (LP 23): Chistu;
- LP 16 + P.GC.:
- "Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti" o "Saffo 16": primi 5 střofi ṙâ "P.GC. version" ccà;
- "I murtali 'un tègnunu gioia china": u řestu ṙâ "P.GC. version" ccà;
- "Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti" o "Saffo 16": diverza ntigrazziuni ṙî primi 6 střofi ṙâ "P.GC. version" ccà;
- "Chiđđi ca třattu bèni": u řestu ṙâ "P.GC. version" ccà;
- "Kleis" (LP 132): Framm. 1 ccà;
- "I stiđđi e a luna" (LP 34): Framm. 1 ccà;
- "Vinisti" (LP 48 + safopoemas + me): Framm. 2 ccà;
- "Idìlliu cu Afrodite" (LP 2): Framm. 1 ccà;
- "Saṛvietti" (LP 101 +, Edmonds 87): 1.C.viii;
- "Innu pi Afrodite" (LP 1): Chistu;
- "Era riggina" (LP 17 + P.GC.): Framm. 2 ccà;
- "Comu cilibbrari na festa" (LP 9) (?): 2.D.iii;
- "Èttore e Andròmaca" (LP 44): Chistu;
- "Ca tu durmissi" (LP 126): Framm. 9 ccà;
- "Cantassimu pî spusi!" (LP 30);
- "Imenèo" (LP 111 + 106): Framm. 1 ccà + 1.A.iv;
- "Pomu ṙuçi" (LP 105(a)): 1.A.v;
- "Giacintu" (LP 105(c)): 1.A.vi;
- "Spusu filiçi" (LP 112): Framm. 2 ccà;
- "Mi lassasti" (LP 129(a)+(b) + me): Framm. 1 ccà;
- "Ntřabbunau a luna" (Campbell 168B): Chistu;
- "Campagnola" (LP 57): Framm. 2 ccà;
- "Stammi ṙavanti" (LP 138): Framm. 1 ccà;
- "Hai a jàçiri morta" (LP 55): Framm. 1 ccà;
- "Quaṛcunu s'hâ řicurdari" (LP 147): Framm. 3 ccà;
- "Cuntř'a Andròmeda" (LP 86 è a parti iniziali ca nun aju a třadùçiri, u řestu è LP 60 + 65 + 67(a) + 66(c) + P.Oxy. 1787 fr. 3 col. i): 6.A.vi.
- "Riguardu ô sò disteřřu" (LP 68(a) + 70 + 75(a)): 6.A.iii;
- "Cuntř'ê Polianàttidi" (LP 99(a)): 2.D.xxxiii(a);
- "A Apollo" (LP 99(b)): 2.D.xxxiii(b);
- "Malidizzioni" (LP 15): Framm. 2 ccà;
- "Ê Nirèidi" (LP 5 + P.GC.): Framm. 1 ccà;
- "Urazziuni p'ařřasari i viaggi buřřascusi" (LP 20, Edmonds 41): Chistu;
- "Â nuřřizza (Puisia ṙî frati)" (LP 10 + P.Sapph.Obbink): 1.J.xxiv;
- "A Carasso" (LP 3, Edmonds 35, macari a virsioni 'i Diehl): Framm. 8 ccà (e macari a virsioni 'n funnu);
- "Macari tu eri na picciriđđa tènnira" / "Nu era na marfarata" (LP 27, Edmonds 46): Framm. 5 ccà;
- "O fìmmini tènniri" (LP 24(a), Edmonds 43): Framm. 4 ccà;
- "Si ancora tinissi latti" (LP 21, Edmonds 42): Framm. 3 ccà;
- "I doni ṙî Musi" (LP 58 ll. 11-22): Framm. 2 versi 10-21 ccà;
- "Putissi iđđa cantari cu na vuçi migghiuri" (LP 58 ll. 1-10): Framm. 2 vv. 1-9 ccà;
- "Nci sia festa òra" (Zòccu c'esti ntô papiru 'i Colonia prima ṙû frammentu "I doni ṙî Musi" 'i supra): Framm. 2.extras ccà
- "Â lira" (LP 118): Chistu;
- "Pî mè cumbagni" (LP 160 + τέρποισα): 1.I.vi virsioni II;
- "A Dica" (LP 81.2): 1.E.i;
- "Riguardu â stati" (LP Alc. 347) (?): 1.I.iii(++);
- "A Mica" (LP 71.1-7 + 61 + 87(14).1-3): 6.A.v;
- "Nun zi pirmètti lamèntu" (LP 150): Framm. 3 ccà;
- "Cu è beđđu" (LP 50): Framm. 9 ccà;
- "U dinaru senza a virtuti" (LP 148): Framm. 10 ccà;
- "Tegnu a menti ṙuçi" (LP 120): Framm. 7 ccà;
- "Lingua chi abbaia a vòtu" (LP 158): Framm. 6 ccà;
- "Nun mi spittu" (LP 52): Framm. 1 ccà;
- "Nun crèṙu ca nuđđa" (LP 56): Framm. 2 ccà;
- "Scinnìu ṙû çièlu" (LP 54): Framm. 5 ccà;
- "Leda" (LP 166): Framm. 3 ccà;
- "Riguardu ê palummi" (LP 42): 1.H.vi;
- "Cìçiri d'oru" (LP 143): 1.C.i;
- "Niobe e Latona" (LP 142): Framm. 2 ccà;
- "Pi sempri puseđđa haj'a èssiri" (Campbell 44A): Framm. 1 ccà;
- "Sta a mòriri, o Citerèa" o "Canzuni i luttu" (LP 140(a)): "Mourning song ccà;
- "Vinni Ermes" (LP 95): Chistu;
- "Vulissi aviri murutu" (LP 94): Framm. lungu ccà;
- "Epigramma 'i Timas" (Campbell 158D): Epigramma 2;
- "Epigramma 'i Pelagon" (Campbell 159D): Epigramma 3;
- "Ufferta a Artèmide" (Campbell 157D): Epigramma 1;
Amuri ca scùtula u cori
Biđđizza
From joy of love to divine visions
Canzuni pî matřimoni
Duluri, raggia, inimicizzia
Saffo e u sò frati
Nustalgia pâ giuvintuti
Riguardu ô cantari
Puisìi pi amici, cunzigghi
Nun mòviri a ghiaia (LP 145): Framm. 13 ccà;
Mituluggia
Disìu 'i mòriri
Epigrammi
Σύστασις αʹ·
Ἔρος φρένας τίνασσον αʹ· Πρὸς τὰν Κύπριδα Συμπλήρωμα αʹ Πῶς̣ κε δή τις οὐ θαμέω̣ς ἄσαιτο, Κύπρι, δἐσ̣πο̣ι̣ν̣', ὄττινα̣ +δ+ὴ φί+λησι(.)+ κωὐ] θέλοι μάλιστα πάθ+α+ν̤ χ̣άλ̣[ασσαι; πῶς] ὀνέχησθα πᾷ [σ]άλοισί̤ μ' ἀλεμάτω̣ς δαΐ̤σδ[ης] εἰμέρ‹ῳ› λύ{ι̣}σαντ̣ι̣ γόν', ὢμ' ἄ̤ν̤α̤σ̤[σα,] πόλ[λ]α; Πάμ̤π̤αν μ' οὐ προ̣[τέρ' ᾖσθ' ἀπέχθης,] οὔτ' ὀ̣νέ̤ερξ̤αι Νῦν με, λίσσομαι] σέ· θέλω [δύνασθαι μήκετ' οὔτως τοῦ]το πάθη[ν u–x –u–x–]λ̣αν· ἔγω δ' ἔμ' αὔτᾳ τοῦτο σύνοιδα ] . [.]σ̣τοισ[. . .] . [ ]ε̣ναμ[ ]ε̣[ … Συμπλήρωμα βʹ Πῶς̣ κε δή τις οὐ θαμέω̣ς ἄσαιτο, Κύπρι, δἐσ̣πο̣ι̣ν̣', ὄττινα̣ +μ+ὴ φί+λησθα+ καἰ] θέλοι μάλιστα πάθ+α+ν̤ χ̣άλ̣[ασσαι οὐκ] ὀνέχησθα; Πᾷ [β]άλοισά̤ μ' ἀλεμάτω̣ς δαΐ̤σδ[ης] εἰμέρ‹ῳ› λύ{ι̣}σαντ̣ι̣ γόν', ὢ μεγ̤ί̤σ̤[τα;] Πόλ[λ]α πάμ̤π̤αν μ' οὐ προ̣[τέρ' ᾖσθ' ἀπέχθης,] οὔτ' ὀ̣νέ̤ερχ̤+θ+αι φαῖμ' ἀπ' ἀμμέων] σέ· θέλω [δύνασθαι μήκετ' οὔτως τοῦ]το πάθη[ν! Φρένεσσι παῦσε τὰν θύελ]λ̣αν! ἔγω δ' ἔμ' αὔτᾳ τοῦτο σύνοιδα· ὄττι τοὶς] β̤[ρ]ό̣τοις [ποτ]α̤ [οὔ κεν εἴη Πάμπαν εὐτύχην·] ἔ̣ν' ἄμ' [ἄμμιν ἔμμεν Δεύομ' ἀνθρώπων γ]ε̣ [u–u–x –uu–x] Συμπλήρωμα γʹ Πῶς̣ κε δή τις οὐ θαμέω̣ς ἄσαιτο, Κύπρι, δἐσ̣πο̣ι̣ν̣'; Ὄττινα̤ +δ+ὴ φίλ̣+ησθα+ καἰ] θέλοι μάλιστα πάθε̤ι̤ 'κ̣δα̤[κρύην οὐκ] ὀνέχησθα. Πᾷ [β]άλοισά̤ μ' ἀλεμάτω̣ς δαΐ̤σδ[ης] εἰμέρ‹ῳ› λύ{ι̣}σαντ̣ι̣ γόν', ὢ μεγ̤ί̤σ̤[τα;] Πόλ[λ]α πάμ̤π̤αν μ' οὐ προ̣[τέρ' ᾖσθ' ἀπέχθης,] οὔτ' ὀ̣νέ̤ερχ̤+θ+αι φαῖμ' ἀπ' ἀμμέων] σέ· θέλω [δύνασθαι μήκετ' οὔτως τοῦ]το πάθη[ν! Φρένεσσι παῦσε τὰν θύελ]λ̣αν! ἔγω δ' ἔμ' αὔτᾳ τοῦτο σύνοιδα· ὄττι τοὶς] β̤[ρ]ό̣τοις [ποτ]α̤ [οὔ κεν εἴη Πάμπαν εὐτύχην·] ἔ̣ν' ἄμ' [ἄμμιν ἔμμεν Δεύομ' ἀνθρώπων γ]ε̣ [u–u–x –uu–x] βʹ· Δύο νοήματα Οὐκ οἶδ' ὄττι θέω· δύο μοι τὰ νοήματα. γʹ· Γλύκηα μᾶτερ Γλύκηα μᾶτερ, οὔτοι δύναμαι κρέκην τὸν ἴστον πόθῳ δάμεισα παῖδος βραδίναν δι’ Ἀφροδίταν. δʹ· Ἔρος δ' ἐτίναξέ μοι φρένας Ἔρος δ᾽ ἐτίναξέ ‹μοι› φρένας, ὠς ἄνεμος κὰτ ὄρος δρύσιν ἐμπέτων. εʹ· Γλυκύπικρος Ἔρος Ἔρος δηὖτέ μ’ ὀ λυσιμέλης δόνει γλυκύπικρον ἀμάχανον ὄρπετον, Ἄτθι, σοὶ δ᾽ ἔμεθεν μὲν ἀπήχθετο φροντίσδην, ἐπὶ δ’ Ἀνδρομέδαν πότῃ. ςʹ(α)· Ὦ Ἀρίγνωτα! [Πῆλ' ἄπεστιν Ἀνακτορί' ἀ φίλα Τὸν λέπτον ϝ' ἀπὺ] Σαρδ̣ί̤ω̤[ν Πρὸς σὲ πό]λ̤λ̤α̣κι τ̣υίδε̤ [νῶν ἔχοισα] 3 ὤς π̣ο̤[τ' ἐ]ζ̤ώομεν β̤ε̤[(.)]β̤ά̤ω̤ς ἔχε̣[ν σὲ̣ θέα‹ι̊› ϝ̣ι̣κέλ̤αν, Ἀρί̣- γ̣ν̣ώτα, σ̤ᾶ̤‹ι̊› δ̤ὲ̤ μάλιστ' ἔ̣χαι̤ρε μόλπᾳ(ι̊)· 6 νῦν δ̣ὲ Λύ̣δαισιν ἐ‹μ›πρ̣έπε{ε}ται γυνα̣ί̣- κ̣ε̣σσιν ὤς ποτ̣' ἀελίω δύντος ἀ βροδοδ̣άκτ̣υλ̣ο̣ς̣ ‹σελάννα›, 9 πάν̤τα πε‹ρ›ρέχοισ' ἄστρα, φάος δ' ἐπί- σχει θάλασσαν ἐ̤π' ἀλμύραν ἴσως καὶ πολυανθέμοις ἀρούρα̣ις̣, 12 ἀ δ' ‹ἐ›έρ̣σα κάλα κέχυται, τεθά- λ‹α›ισι δὲ β̣ρ̣όδα κἄπαλ' ἄν- θρυσκα καὶ μελίλωτος ἀνθ̤εμώδης· 15 πό̣λλα δ̣ὲ ζαφοίταισ', ἀγάνα̣ς ἐ̣πι{ιι}- μνάσθεισ' Ἄτθιδος, ἰμέρωι̣̊ λ̣έπτ̤αν ποι φρένα, κῆ̤ρ̤ ἄ̤σ̤α̤‹ι̊› βό̤ρ̣ητα̣ι, 18 κ̣ῆθ‹ι› δ̣' ἔλ̤θην ἄμμ' ὄ̤ξ̤υ β̤ό(α̣)· τ̤ὰ̤ δ̤' οὐ νῶ̣(ι̊)ν ‹γ›' ἄ̤π̣υ̤στα̣ ν̣ὺξ̣{[.]} πολύω̣ς̣ γαρύ̣ε̣‹ι› δ[(.)]ι̤' ἄλος̣ πό̣[ρω]ν̤ τ̤ὸ̤ μ̤έσσον. 21 Ἄλλα ἄρχα [Ὦμ', Ἀρίγνωτ’! Ἀνακτορία, φίλα σοί τ' ἔμοι τ', ἐνὶ] Σάρδ̣ε̤σ̤[ιν ναίει, πό]λ̤λ̤α̣κι τ̣υίδε̤ [νῶν ἔχοισα] 3 ςʹ(β)· Ὦ Ἄτθι! [Ἄτθι, σοὶ κἄμ’ Ἀνακτορία φίλα πηλόροισ' ἐνὶ] Σάρδ̣ε̤σ̤[σιν ναίει, πό]λ̤λ̤α̣κι τ̣υίδε̤ [νῶν ἔχοισα] 3 ὤς π̣ο̤[τ' ἐ]ζ̤ώομεν β̤ε̤[(.)]β̤ά̤ω̤ς ἔχε̣[ν σὲ̣ θέα‹ι̊› ϝ̣ικέλ̤αν ἀρι̣- γ̣ν̣ώτα‹ι̊›, σ̤ᾶ̤‹ι̊› δ̤ὲ̤ μάλιστ' ἔ̣χαι̤ρε μόλπᾳ(ι̊)· 6 νῦν δ̣ὲ Λύ̣δαισιν ἐ‹μ›πρ̣έπε{ε}ται γυνα̣ί̣- κ̣ε̣σσιν ὤς ποτ̣' ἀελίω δύντος ἀ βροδοδ̣άκτ̣υλ̣ο̣ς̣ ‹σελάννα›, 9 πάν̤τα πε‹ρ›ρέχοισ' ἄστρα, φάος δ' ἐπί- σχει θάλασσαν ἐ̤π' ἀλμύραν ἴσως καὶ πολυανθέμοις ἀρούρα̣ις̣, 12 ἀ δ' ‹ἐ›έρ̣σα κάλα κέχυται, τεθά- λ‹α›ισι δὲ β̣ρ̣όδα κἄπαλ' ἄν- θρυσκα καὶ μελίλωτος ἀνθ̤εμώδης· 15 πό̣λλα δ̣ὲ ζαφοίταισ', ἀγάνα̣ς ἐ̣πι{ιι}- μνάσθεισ' Ἄτθιδος, ἰμέρωι̣̊ λ̣έπτ̤αν ποι φρένα, κῆ̤ρ̤ ἄ̤σ̤α̤‹ι̊› βό̤ρ̣ητα̣ι, 18 κ̣ῆθ‹ι› δ̣' ἔλ̤θην ἄμμ' ὄ̤ξ̤υ β̤ό(α̣)· τ̤ὰ̤ δ̤' οὐ νῶ̣(ι̊)ν ‹γ›' ἄ̤π̣υ̤στα̣ ν̣ὺξ̣{[.]} πολύω̣ς̣ γαρύ̣ε̣‹ι› δ[(.)]ι̤' ἄλος̣ πό̣[ρω]ν̤ τ̤ὸ̤ μ̤έσσον. 21 ςʹ(γ)· Εὔμαρες ἄμμιν οὔκ ἐστιν ἰσόθεαι ἔμμεναι τὸ κάλλος Ε̤ὔμ̣αρ̣ες̤ [μ]ὲν οὐκ ἄμ̤μι θέαισι μόρ- φαν ἐπή̤[ρα]τ̤ον ἐξίσω̣- σθ̣αι συ [κάλ]λ̤ος̤ ἔ̣χησθ' Ἀδ̤[(.)]ω̣νίδηον, 3 κ̣ρ̣ε̤ῖ̣σ̤[σον, ἆ! xx–] . . . (.) τὸ[ν ἄν]δ̣ρα τι μᾶλλ̤ο̤ν̤ ἔ̤[στι; δι'] α̤ἴ̤θερος κ̤α̣ὶ δε̣μ̣[ uu– ] . . ος̣ Ἀφροδίτα 6 κἄμμ̣ι̣ κ̤[άλπιδο]ς̣ ν̣έκταρ ἔχευ' ἀπὺ χρυσ‹ία›ς̣ (.) [u–]+.+λ̣ο̣ΐ̣α̣{σσθα̣ι} καί]τ̤' ἄ̣πουρ'· +ἀ+[πάλαισ]ι̤ χέ̣ρσ̣ι̣ Πε̣ί̣θ̣ω 9 . . . . . . [xx–u] ἐ̣θ+έλ+η̣σεν ἠ- xx–uu πόλλ]α̤κις xx–u–] . ε̣δ . . . δ̣ια̣ιτ̣++ 12 ] ἐ̤ς τὸ Γεραίσ̣τιον ] . ν φίλαι ἄπ]υ̣σ̣το̣ν οὖδεν ὄ[ττι 15 –u– αὔτ' ἐς ἴ]ε̤ρον ἴξο̣[μαι ζʹ· Ἀοίδα ἐς τὰν Ἀνακτορίαν Κείμενον αʹ Φαίνεταί μοι κῆνος ἴσος θέοισιν Ἔμμεν’ ὤνηρ, ὄττις ἐνάντιός τοι Ἰσδάνει καὶ πλάσιον ἆδυ φωνεί- σας ὐπακούει Καὶ γελαίσας ἰμέροεν. τό μ’ ἦ μάν Καρδίαν ἐν στήθεσιν ἐπτόαισεν. Ὠς γὰρ ‹ἔς› σ' ἴδω βροχέ', ὤς με φώναισ' οὖδεν ἔτ’ εἴκει, Ἀλλὰ κὰμ μὲν γλῶσσα ϝέαγε, λέπτον Δ’ αὔτικα χρῷ πῦρ ὐπαδεδρόμακεν, Ὀππάτεσσι δ’ οὖδεν ὄρημμ’, ἐπιρρόμ- βεισι δ᾽ ἄκουαι, Κὰδ δέ μ’ ἴδρως κακχέεται, τρόμος δὲ Παῖσαν ἄγρει, χλωροτέρα δὲ ποίας Ἔμμι, τεθνάκην δ᾽ ὀλίγω ’πιδεύης φαίνομ’ ἔμ’ αὔτᾳ· Ἀλλὰ πᾶν τόλματον, ἐπεὶ 'πένη‹σ›α Κείμενον τοῦ Λιβρέα Φαίνεταί μοι κῆνος ἴσος θέοισιν Ἔμμεν’ ὤνηρ, ὄττις ἐνάντιός τοι Ἰσδάνει καὶ πλάσιον ἆδυ φωνεί- σας ὐπακούει Καὶ γελαίσας ἰμέροεν. τό μ’ ἦ μάν Καρδίαν ἐν στήθεσιν ἐπτόαισεν. Ὠς γὰρ ‹ἔς› σ' ἴδω βροχέ', ὤς με φώναισ' οὖδεν ἔτ’ εἴκει, Ἀλλὰ κὰμ μὲν γλῶσσα ϝέϝαγε, λέπτον Δ’ αὔτικα χρῷ πῦρ ὐπαδεδρόμακεν, Ὀππάτεσσι δ’ οὖδεν ὄρημμ’, ἐπιρρόμ- βεισι δ᾽ ἄκουαι, Ψῦχρα δ’ ἴδρως κακχέεται, τρόμος δὲ Παῖσαν ἄγρει, χλωροτέρα δὲ ποίας Ἔμμι, τεθνάκην δ᾽ ὀλίγω ’πιδεύης φαίνομ’ ἔμ’ αὔτᾳ· Ἀλλὰ πᾶν τόλματον, ἐπεί κ‹' ἄεργον, Ψάπφ', ὀνειδίσαις ἄτε› καὶ πένητα [Ὤς ἀπόλλυνται βασίληες ὄλβι- αί τε πόληες]. Σύστασις βʹ· Κάλλος
ηʹ· Κέλομαί σε, Γογγύλα Καμ με Τυί]δ̣ε̣, φ̤[ιλτάτα, κ]έλομαι σ[πόλαν σάν, Γο]γ̤γύλ̣α̣, π̣[έφα]νθι λάβοισ̣α̣ μ̤ά̤[λαν Γλα]κ̣τίνα̣ν̤· σ̣ὲ δηὖτε πόθος̣ τ̣[έουτος] Ἀμφιπότατ̣αι Τὰν κάλαν· ἀ γὰρ κατάγω̤γις αὔ[τ]α [μ' Ἐπτόαισ' ἴδο̣[ι]σαν· ἔγω δὲ χα̣ίρω· Καὶ γὰρ αὔτ̤α δὴ τ̣[όδ]ε μέμφ̤[εταί σοι Κ]υπρογέν[ηα· Τ]ᾶ̤ς ἄρ̣αμα̤[ι Τ̤οῦτο τὦ[πος Β]όλλομα̤[ι … ] Ἄλλα ἄρχα Ν]ῦ̤ν̤, φ̤[ίλα, σὲ μὰν κ]έλομαι· σ[πόλαν σάν, Γο]γ̤γύλ̣α̣, π̣[έφα]νθι λάβοισ̣α̣ μ̤ά̤[λαν Γλα]κ̣τίνα̣ν̤· σ̣ὲ δηὖτε πόθος̣ τ̣[έουτος] Ἀμφιπότατ̣αι Κὰτ τὸν Τεδέσκι καὶ κάμ με Τυί]δ̣ε̣, φ̤[ιλτάτα· κ]έλομαι σ[' ἀείδην Γο]γ̤γύλ̣α̣ν̤, [Ἄβα]νθι, λάβοισ̣α̣ν̤ ἄ̤[βραν Πᾶ]κ̣τιν, ἆ̣ς̤ σ̣ε δηὖτε πόθος̣ τ̣[έουτος] Ἀμφιπότατ̣αι Τὰν κάλαν· ἀ γὰρ κατάγω̤γις αὔ[τ]α[ν Ἐπτόαισ' ἴδο̣[ι]σαν· ἔγω δὲ χα̣ίρω· Καὶ γὰρ αὔτ̤α δή π̣[οτ'] ἐμέμφ̤[ετ' ὔμμε Κ]υπρογέν[ηα· Ὠ̤ς ἄρ̣αμα̤[ι Τ̤οῦτο τὦ[πος Β]όλλομα̤[ι … ] θʹ· Ἀοίδα ἐς κάλαν γύναικα Λὀγος ὀ νεώτερος […………………… …………………… …] ἔ̤ρωτος ἤλ̣γ̣[ει …… Ὠς ἔγω γὰρ ἄν]τ̣ι̣ον εἰσίδω σ[ε Φαίνεταί μ'οὐδ'] Ἐ̤ρμιόνα τεαύ̤[τα Ἔμμεναι,] ξάνθαι̊ δ' Ἐλέναι̊ σ' ἐΐσ[κ]ην [Οὖδεν ἄει]κες, Ὠς θέ]μ̤ις θνάταις· τόδε δ' ἴσ[θι] τᾶι̊ σᾶι̊ [Καρδίαι̊] π̣αίσαν κέ μ̣ε τᾶν μερίμναν Ταῖσ' ἀϝέλ]λ̤αισ' ἀντίδ[οσιν, π]ό̤θοις δὲ̤ [Πάντας ἄγην σοί. Λωτίνοις δὲ πρὸς δροσόεν]τας ὄχθοις Βᾶν κ' αἰ ἔθναισκές ποτ', ἐπαινέσω σ'] ἄ͜ιν Ὤς μοι ἔσσετ', ἄμμε δὲ παν]ν̣υχίσ̤[δ]η̣ν [Πόλλα ποθήω.] Λὀγος ὀ παλαιότερος […………………… …………………… …] ἔ̤ρωτος ἤλ̣γ̣[ει …… Ὠς ἔγω κ' ἄν]τ̣ι̣ον εἰσίδω σ[ε Καίτοι οὐ φύν'] Ἐ̤ρμιόνα τεαύ̤[τα Φαίνεται,] ξάνθαι̊ δ' Ἐλέναι̊ σ' ἐΐσ[κ]ην [μ' Οὖδεν ἄει]κες, Αἰ θέ]̤ις θνάταις· τόδε δ' ἴσ[θι] τᾶι̊ σᾶι̊ Καλλόναι̊] π̣αίσαν κέ μ̣ε τᾶν μερίμναν Ταὶς θυή]λ̤αισ' ἀντίδ[ίδων, π]ό̤θοις δὲ̤ Παῖσί σε τίην] Ἀ̄χέροντος δ' ἐς δροσόεν]τας ὄχθοις Κατθανοίσας βᾶν κε σέθεν, σέθεν τ'] αἶν' Αὔξετ' ὤς μοι ἔστι τε, παν]ν̣υχίσ̤[δ]η̣ν [Σύν τέ σ' ἔρημαι.] ι(α)ʹ· Φίλτατον Γαίας γένος Ὀρράνω τε [Ο]ἰ μὲν ἰππήων στρότον οἰ δὲ πέσδων Οι δὲ νάων φαῖσ' ἐπ[ὶ] γᾶν μέλαι[ν]αν [Ἔ]μμεναι κάλλιστον· ἔγω δὲ κῆν' ὄτ- τῳ τις ἔραται. [Πά]γ̣χυ δ' εὔμαρες σύνετον πόησαι [Π]ά̣ντι τ[ο]ῦ̣τ̣'· ἀ γὰρ πόλυ περσκέθ̣οισα Κ̤άλ̤λ̣ο̣ς̤ [ἀνθ]ρώπων Ἐλένα̤ [τ]ὸ̤ν ἄνδρα Τ̣ὸν̤ [πανάρ]ι̤στον Κ̤αλλ[ίποι]σ̣' ἔβα 'ς Τροΐαν πλέο̣ι̣σα Κωὐδ[ὲ π]α̤ῖ̣δος οὐδὲ φίλων τοκήων Π̣ά[μπαν] ἐμνάσθ' ἀλλὰ παράγ̤αγ' αὔταν [Κ]ω̤[ὐκ ἀέκοι]σαν [Κύπρις· ἄγν]αμπτον γὰρ [ἔχει] ν̣όημμα [Καὶ τέ]λ̤ε̤ι̤ κούφως τ[ό κέ πο]ι̤ ν̣οήσῃ̣ [Ὤς] μ̤ε̣ νῦν Ἀνακτορί[ας ὀ]νέμναι- [σ' οὐ] π̣ἀρ̣εοίσας. [Τᾶ]ς ‹κ›ε βολλοίμαν ἔρ̣ατόν τε βᾶμα Κ̣ἀμάρυχ̣μα λάμπρον ἴδην προσώπω Ἢ̣ τὰ Λύδ̣ων ἄρματα κἀν ὄπλοισι [Πεσδομ]άχεντας ι(β)ʹ· Ὄλβος αὖ βρότοισιν οὔκ ἐστι πάμπαν [Ὀλβίοι]ς̤ μὲν οὐ δύνατον γένεσθαι [πάμπ]α̤ν ἀνθρώπ[οις, π]εδέχην δ' ἄρασθαι [ἔστιν ἔσλων μοῖραν·] ἔγω δ' ἔμ̣' α̤ὔ̣τ̣ᾳ Τοῦτο σύνοιδα. [Στρόφαι τινές δύνανται τυίδε ἀπολωλέκεσθαι.] [–u–x–u] . . . . . γ̤έ̤νεσθαι Ο[u–x–]+.+ . ἔ̤β̤ας ἐπ' ἄκρας Τα[u–x–]ν χ+ί+ον'· ἀ̣ δὲ πόλλα Πρὸς [uu–x] Ὠς δ[u–x–uu]+.+ως ἀπέχθην Το[u–x] . ε̣ . δύ̣να̣(.)τ̣', ὄτ̤τ̤ινας γ̤ὰρ Εὖ θ̤έ̤ω̣, κ̤ῆ̤νοί με μάλ̤ισ̣τα σίννοντ̣' ἐξ ἀδοκή[τω.] ι(γ)ʹ· Φίλτατον Γαίας γένος Ὀρράνω τε [Ο]ἰ μὲν ἰππήων στρότον οἰ δὲ πέσδων Οι δὲ νάων φαῖσ' ἐπ[ὶ] γᾶν μέλαι[ν]αν [Ἔ]μμεναι κάλλιστον· ἔγω δὲ κῆν' ὄτ- τῳ τις ἔραται. [Πά]γ̣χυ δ' εὔμαρες σύνετον πόησαι [Π]ά̣ντι τ[ο]ῦ̣τ̣'· ἀ γὰρ πόλυ περσκέθ̣οισα Κ̤άλ̤λ̣ο̣ς̤ [ἀνθ]ρώπων Ἐλένα̤ [τ]ὸ̤ν ἄνδρα Τ̣ὸν̤ [πανάρ]ι̤στον Κ̤αλλ[ίποι]σ̣' ἔβα 'ς Τροΐαν πλέο̣ι̣σα Κωὐδ[ὲ π]α̤ῖ̣δος οὐδὲ φίλων τοκήων Π̣ά[μπαν] ἐμνάσθ' ἀλλὰ παράγ̤αγ' αὔταν Ο̤[ὐδὲ θέλοι]σαν [Κύπρις· ἂ γν]αμπτον π̣αρ[άγει] ν̣όημμα [Τὦμον,] ὠ̤ς̤ κούφως τ[ετόρη]ν̤ ν̣οήσῃ̣ [Κἄ]μ̤ε̣ νῦν Ἀνακτορί[ας ὀ]νέμναι- [σ' οὐ] π̣ἀρ̣εοίσας. [Τᾶ]ς ‹κ›ε βολλοίμαν ἔρ̣ατόν τε βᾶμα Κ̣ἀμάρυχ̣μα λάμπρον ἴδην προσώπω Ἢ̣ τὰ Λύδ̣ων ἄρματα κἀν ὄπλοισι [Πεσδομ]άχεντας [Ἀλλ' ἔρο]ν̤ μὲν οὐ δύνατον γένεσθαι [πάμπ]α̤ν ἀνθρώπ[ῳ, π]εδέχην δ' ἄρασθαι [Τῶ κάλω λέλογχεν·] ἔγω δ' ἔμ̣' α̤ὔ̣τ̣ᾳ Τοῦτο σύνοιδα. ι(δ)ʹ· Ὄττινας γὰρ εὖ θέω [Στρόφαι τινές δύνανται τυἴδε ἀπολωλέκεσθαι.] [Φαῖσί σ' αὔταισιν τό]τ̣α̣ σ̣υ̣γ̤γ̤έ̤νεσθαι Ο[u–x–]+.+ . . . ἆς ἐπ' ἄκρας Τα[u–x–]ν χ+ί+ον'· ἀ̣ δὲ πόλλα Πρὸς [uu–x] Ὠς δ[u–x–uu]+.+ων ἀπέχθην Το[u–x] . ε̣ . δύ̣να̣(.)τ̣', ὄτ̤τ̤ινας γ̤ὰρ Εὖ θ̤έ̤ω̣, κ̤ῆ̤νοί με μάλ̤ισ̣τα σίννοντ̣' ἐξ ἀδοκή[τω.] ιαʹ· Κλέϊς Ἔστι μοι κάλα πάϊς, || χρυσίοισιν ἀνθέμοισιν ἐμφέρη‹ν› ἔχοισα μόρφαν, || Κλέϊς ‹μοι› ἀγαπάτα, ἀντί τᾶς ἔγω οὐδὲ Λυδίαν || παῖσαν οὐδ' ἔρανναν. [Λέσβον ἐσλάβοιμί κεν… ] ιβʹ· Ἄστερες καὶ σελάννα Ἄστερες μὲν ἀμφὶ κάλαν σελάνναν Ἂψ ἀπυκρύπτοισι φάεννον εἶδος, Ὄπποτα πλήθοισα μάλιστα λάμπῃ ἀργυρία γᾶν. Σύστασις γʹ·
Ἀπὸ χαράς τᾶς ἀγάπας ἐς ἐπιφανίαις θεάων ιγʹ· Ἦλθες ἦλθες, κά‹λ'› ἐπόησας, ἔγω δέ σ᾿ ἐμαιόμαν, ὂν δ᾿ ἔ‹ψυ›ξας ἔμαν φρένα καιομέναν πόθῳ· χαῖρε πόλλα ‹σὺ κάλ’› ἰσάριθμά ‹τε› τῷ χρόνῳ. ιδʹ· Εἰδύλλιον σὺν τᾷ Ἀφροδίτᾳ Λόγος ὀ παλαιότερος Δ̤ε̣ῦρύ μ' ἐκ Κρή̣τα̣̣ς̤ +ἐ+π[ὶ] τ̤[όνδε] ναῦον Ἄγνον ὄππ̣[ᾳ δὴ] χάριεν μὲν ἄλσος Μαλί̣[αν] β̤ῶμοι δ' ἔν̣ι θυμιάμε- νοι [λι]β̤ανώτω Ἐν δ' ὔδωρ ψῦχρον κελάδει δι' ὔσδων Μαλίνων, βρόδοισ‹ι› δὲ παῖς ὀ χῶρος⌞ ‹Ἐ›σκίαστ', αἰθυσσομένων δὲ φύλλων Κῶμα κατάῤῥει· Ἐν δὲ λείμω[ν] ἰπ̣π̣όβοτος τέθαλε̣ Ἠ̣ρινο̣ίσ‹ιν› ἄνθεσιν αἰ ‹δ› ἄητα̤ι Μέλλιχα πνέ̤ο̤ισι [φύτων] κ̤α̤ρ̣άνο- θεν κατίο‹ι›[σαι.] Ἔλθε δὴ σὺ̣ σ̣τ̣έ̣μ̣[ματ'] ἔλ̣ο̣ισα, Κύπρι, χρυσίαισιν ἐν κυλίκεσσιν ἄβρως συμμεμίγμε̣νον θαλίαισι νέκταρ οἰνοχόεισα. Λόγος ὀ νεώτερος Δ̤εῦρύ μ̌' ἐκ̌ Κρήτας π̣ρ̣[οφάνη]|+θ' ἔ+ναυ‹λ›ον Ἄγνον ὄππ̣[ᾳ δὴ] | χάριεν μὲν ἄλσος Μαλί̣[αν] | β̤ῶμοι δ' ἔν̣ι θυμιάμε- νοι | [λι]β̤ανώτω ἐν δ̌' ὔδωρ ψῦχρον̤ | +κε+λ̣άδ̌ε̌ι̌ δ̣ι' {δ}ὔσ̣‹δ›ων Μαλίαν | βρόδ̌οισ‹ι› δ̌ὲ πα̌ῖ̌ς̣ ὀ χῶρος {Κ}‹Ἐ̌›σκίαστ' α̣ἰθυσσομένων δὲ φύλλω[ν] | Κ̣ῶ̣μ̤α καταίρ̣ε̌ι̌{ον} Ἐν δὲ λείμω[ν] | ἰπ̣π̣όβοτος τέθαλε̣ {Τ̣ω̣τ̣ι} ᾽Ἠ̣{ν}ρι|ν̌ο̣ίσ‹ιν› ἄνθεσιν αἰ ‹δ› ἄη̌τα̤ι Μέλλι|χα πνέ̤ο̤ισιν [ἐπ' ἄμμ' ἀπ' ὠρά- νω κατίοισαι.] Ἔνθα δὴ σὺ̣ δ̣ό̣ς̤ μ̤[ε] | θ̤έλ̣ο̣ισα Κύπρι Χρυσί̌αισ‹ιν› ἐν κυ|λί̣κ̣ε̤σσιν ἄ‹β›ρως ‹ὀ›μ‹με›μείχμενον θαλ̣ία̌ι̌σ̣̌ι̣ | +ν+έ̤κ̣τ̣αρ ‹οἰ›νοχόαισα[ι]. ιεʹ· Χερρόμακτρα [Νύκτι τᾷδε σύ μ' εἴσαο, Ὦ χρυσόστεφαν' Ἀφροδίτ' Ὄναρ ἀθανάτω τέω πλέκοισα Κρᾶτος ἀμβροσίαν κόμαν,] Χε‹ρ›ρόμακτρα δὲ κὰ‹κ κ›ό‹μα›ν, Πορφύρα κατα‹ρ›ταμένα, τὰ Τῖμας Ἔς ‹τ›' ἔπεμψ’ ἀπὺ Φωκάας, Δῶρα τίμια κὰ‹κ κ›ό‹μα›ν. ιςʹ· Ὕμνος πρὸς τὰν Ἀφροδίταν Ποικιλόθρον’ ἀθάνατ’ Ἀφρόδιτα, Παῖ Δίος, δολόπλοκε, λίσσομαί σε· Μή μ’ ἄσαισι μήτ’ ὀνίαισι δάμνα, Πότνια, θῦμον, Ἀλλὰ τυίδ’ ἔλθ’, αἴ ποτα κἀτέρωτα, Τᾶς ἔμας αὔδως ἀίοισα πήλυι, Ἔκλυες, πάτρος δὲ δόμον λίποισα Χρύσιον ἦλθες, Ἀρμ’ ὐπασδεύξαισα, κάλοι δέ σ’ ἆγον Ὤκεες στροῦθοι περὶ γᾶς μελαίνας, Πύκνα δίννεντες πτέρ’ ἀπ’ ὠράνωἴθε- ρος διὰ μέσσω, Αἶψα δ’ ἐξίκοντο· σὺ δ’, ὦ Μάκαιρα, Μηδιάσαισ’ ἀθανάτῳ προσώπῳ, Ἤρε’ ὄττι δηὖτε πέπονθα, κὤττι Δηὖτε κάλημι, Κὤττι μοι μάλιστα θέλω γένεσθαι Μαινόλᾳ θύμῳ· «τίνα δηὖτε †πείθω ‹Κ›αί σ’ ἄγην† ἐς ‹ϝ›ὰν φιλότατα, τίς τ’, ὦ Ψάπφ’, ἀδικήει; Καὶ γὰρ αἰ φεύγει, ταχέως διώξει, Αἰ δὲ δῶρα μὴ δέκετ’, ἄλλα δώσει, Αἰ δὲ μὴ φίλει, ταχέως φιλήσει, Κωὐκ ἐθέλοισα». Ἔλθε μοι καὶ νῦν, χαλέπαν δὲ λῦσον Ἐκ μερίμναν, ὄσσα δέ μοι τέλεσσαι θῦμος ἰμέρρει, τέλεσον· σὺ δ᾽ αὔτα σύμμαχος ἔσσο. ιζʹ· Πότνια Ἥρα Πλάσιον δή μ[' ἄμφι β]ρέμοισ' ἀ[γέσθ]ω, Πότνι' Ἦρα, σὰ χ[αρίεσ]σ' ἐόρτ̣α Τὰν ἀράταν Ἀτρ[εΐδα]ι π̤ό̤ησαν- τ' οἰ βασίληες Ἐκτελέσσαντες μ̣[εγα]λ̣οις ἀέθλοι[ς Πρῶτα μὲν πὲρ Ἴ̤[λιο]ν, ἄψερον δὲ̣ Τυίδ' ἀπορμάθεν̣̣[τες· ὄδ]ον γὰρ ε̣ὔρ̣η[ν Οὐκ ἐδύναντο Πρὶν σὲ καὶ Δί' ἀντ̤[ίαον] π̣εδέλθην Καὶ Θυώνας ἰμμ[ερόεντα] παῖδα̣ Νῦν δὲ κ[ἄμμες σοὶ γερά]ρα π̣όημεν Κὰτ τὸ πά[λαιον Ἄγνα καὶ κα̣[λ'· εἶσι δὲ τυίδ' ὄδ' ὄχ]λος Παρθε[νων τ' ἄμ' εὐχομέναν γ]υναίκων· Ἀμ̣φὶ σ̣ὸ[ν βῶμον πύκιναι θέλοισι] Μέτρ' ὀλ[ολύσδην ] . . α̣ν̣ιλ[[ Ἔμμεν[ .]ρ̣απικε[ ιηʹ· Περὶ τὸ τέλεσαι ἐόρταν … π]α̣ρκάλεισ̣ι τὰς ἐλ̣[ πάμ]παν· οὐκ ἔχη[σθα, πόθεν δυναίμαν, μ]ᾶ̤τερ, ἐόρταν φαιδί]μ̣αν ὤρᾳ τέλε[σαι; τὸ δ' ἐστὶ χάρμ' ἐ]παμέρων· ἔμ[ε δ' εὔφρον' εἴη τυγχά]ν̤η̣ν̤, θ̣ᾶς ἄμ[μι θέοι δίδωσι φθόγγ]ο̣ν ἄκουσαι Πακτίδ]ω̣ν' οὖτος δὲ[u–u–x –u] ἢ νῦν̣ ἀ̣βλ̣α̣β[ u–u–x –u]α̣ς δίδων τα[u–u–x –u π]όησεν· . . . . . ]ἐ̣πισ̣σ̣[ –u– ἄ]ν̣υστον· ε̣[–u–x κῆ]νο τελέσθ̣η[ν –] δ̣' ἔ̣γω πάμπ[αν uu–u–x –u] . αν . γλώσσα [uu–u–x –] . τα̣πυγνώ[–uu–u–x –] ἄρ' ὀφέλλης̣ –] ἔρων ε . . [–uu–u–x … Σύστασις δʹ· Ἐπιθαλάμια
ιθʹ· Ἔκτωρ καὶ Ἀνδρομάχα Κυπρο ̣[ 22-24 letters ]αι ̣ Κᾶρυξ ἦ̣λ̣θ̣[ε] θ̣ό[ων δυνάμι μ]ε̣λ̣[έων ἔ]θ̣εις Ἴδαος τάδε κα[ῖν]α [φόρ]εις̣ τ̣άχυ̣ς̣ ἄγγ̣ε̣λος «[Eἶς ἢ πλείονες ἂπ στίχοι εἶσι, τελεύταος Τούτων ἐν δὲ τελεύτᾳ ἴσως ἔχεν Ἰλίω] Τᾶς τ᾽ ἄλλας Ἀσίας [τά]δ̣᾽ ἔσ̤αν κλέος̣ ἄφθιτον· Ἔκτωρ κ‹ο›ἰ συν̣έται̣ρ[ο]ι̣ ἄ̣γοισ᾽ ἐλικώπιδ̣α̣ Θήβας ἐξ ἰέρας Πλακίας τ᾽ ἀπ᾽ [ἀϊ]‹ν›νάω Ἄβραν Ἀνδρομάχαν ἐνὶ ν̣αῦσιν̣ ἐπ’ ἄλ̣μ̣υρ̣ον Πόντο̣ν̣· πόλλα δ̣᾽ [ἐλί]γ̣ματα χρ̣ύσια κἄμματα Πορφύρ[α κά]λα τ’ αὖ τ[ρό]ν̤α̣, πο̣ί̣κ̣ιλ᾽ ἀθύρματα, Ἀργύρ[α τ᾽] ἀνάριθμα ποτήρια κἀλέφαις. Ὤς εἲπ̣’· ὀτραλέως δ’ ἀνό̣ρουσε̣ π̤άτ̣[ηρ] φίλος· Φάμα δ’ ἦ̤λ̤θε κατὰ πτ̣ό̣λιν εὐρύ̣χ[ορο]ν φίλοις· Αὔτικ’ Ἰλίαδαι σατίναι[ς] ὐπ’ ἐϋ̣τρόχοι̣ς Ἆγ̣[ο]ν αἰμονίοις̣· ἐπ[έ]β̤αινε̣ δὲ παῖς ὄχλος Γ̣υνάι̣κ̣ων τ’ ἄμα π[αρ]θ̤ενί̣κ̣α̣ν τ̣’ ἀ[παλ]οσ̣φ̣ύρω‹ν›· Χῶρις δ’ αὖ Περάμοιο θύγ̣[α]τρ̤ες [ἐπήϊσαν] Ἴππ̣[οις] δ̣’ ἄνδρες ὔπαγο‹ν› ὐ̣π’ ἄ̣ρ[ματα, σὺν δ’ ἴσαν] Π[άντ]ες ‹ἀ›ί̣[θ]εοι· μεγάλω[σ]τ̣ι δ̤’ [ἴεν μέγας] Δ[ᾶμος], κἀν̣ιόχοι φ[αλάροισι κεκαδμέναις] Π̣[ώλοις ἔ]ξαγο[ν ἐκ πόλεως τότα τᾶς φίλας. Στίχοις τυίδε λέγοισιν ἀπέμμεν ἄπαντες αὖ. [Ὄτα δεῦτ’ ὀχέων ἐπέβαν ἴ]κελοι θέοι[ς [Ἔκτωρ Ἀνδρομάχα τ’, ὄλοι] ἄγνον ἀόλ̣[λεες] Ὄρ̣μα‹ν›α̤⌞[ι τότα Τρῶες ἔβαι]νον ἐς Ἴλιο[ν], Αὖ̣λος δ’ ἀ̣δ̣υ̤[μ]έ̣λη⌞[ς κίθαρίς] τ’ ὀνεμ‹ε›ί‹χ›νυ[το] Καὶ ψ[ό]φο[ς κ]ροτάλ⌞[ων, λίγε]ως δ’ ἄρα πάρ̣[θενοι] Ἄειδον μέλος ἄγν⌞[ον, ἴκα]νε δ’ ἐς̣ αἴ[θερα] Ἄχω θεσπε̣σί̣[α], γέλ̤⌞[ος Πάντᾳ δ’ ἦς κὰτ ὄδο⌞[ις Κράτηρες ⌜φίαλ⌝α̣ι̣ ρ̤⌜ο⌞⌝[. . .] . ε̣δ̣ε̣ [. .] . [.] . [ Μύρρα καὶ κασία λίβ⌞ανό[ς] τ’ ὀνε̣δ̣έχνυτο.̣ ⌜Γύ⌝ν⌜αικες δ⌝’ ὀ⌜λό̤λυσδ⌝ο⌞ν̣ ὄ̣σαι προγενέστερα[ι], ⌜Πάντες δ’ ἄνδρ⌝ε⌜ς⌝ ἐ̣⌞πήρατον ἴαχον ὄρθιον ⌜Πάον’ ὀνκαλέο⌝ν⌜τες⌞ ἐκάβολον εὐλὐραν, ῎⌜Υμνην δ' Ἔκτορα κἈ⌞νδρομάχαν θεοίκελο[ις Δευτέρῳ τῷ ἔγω λέγον· «Ἂπ στίχοι εἶσι τυίδ’», Ἔνθα ψάπφικον ἄλλο πόημα πότηρχ' ἴσως. κʹ· Δαύοις Δαύοις ἀπάλας ἐτα‹ί›ρας ἐν στήθεσιν . καʹ· Ἀείσωμεν ὑπὲρ τῶ ζεύγεος [–u–x–uu–u–x –u–x–uu–u–x Καίτ' ἄραμαι τάνδε διπλάσιάν μοι νύκτ[α γέ]ν̣[εσθαι.] πάρθενοι δ[ὲ ταίσδεσι πρὸς θύραισιν] παννυχίσδοι[σ]α̣̣ι[, πολύολβε γάμβρε,] σὰν ἀείδοιε̣ν φ[ιλότατα καὶ νύμ-] φας ἰοκόλπω. ἀλλ᾽ ἐγέρθε̣ı̣ς, ἠϊθ[έοις καλέσσαις] στεῖχε σοὶς ὐμάλικ̣[ας, ὠς ἐλάσσω] ἤπερ ὄσσον ἀ λιγ̣ύφω̣[νος ὄρνις] ὔπνον [ἴ]δωμ̣εν. κβʹ· ᾽Υμήναον Ἴψοι δὴ τὸ μέλαθρον, ὐμήναον, ἀέρρετε, τέκτονες ἄνδρες· ὐμήναον. 5 γάμβρος ϝῖσος Ἄρευι, ὐμήναον, ἄνδρος μεγάλω πόλυ μέσδων, ὐμήναον. Πέρροχος, ὤς ποτ' ἄοιδος ᾽Υμήναον Ὀ Λέσβιος ἀλλοδάποισιν. ᾽Υμήναον κγʹ· Οἶον τὸ γλυκύμαλον Σαπφοῦς ἦν ἄρα μήλῳ μὲν εἰκάσαι τὴν κόρην οἶον τὸ γλυκύμαλον ἐρεύθεται ἄκρῳ ἐπ’ ὔσδῳ, ἄκρον ἐπ’ ἀκροτάτῳ, λελάθοντο δὲ μαλοδρόπηες· οὐ μὰν ἐκλελάθοντ’, ἀλλ’ οὐκ ἐδύναντ’ ἐπίκεσθαι… τὸν νυμφίον τε Ἀχιλλεῖ παρομοιῶσαι καὶ εἰς ταὐτὸν ἀγαγεῖν τῷ ἥρωϊ τὸν νεανίσκον ταῖς πράξεισι. κδʹ· Οἴαν τὰν ὐάκινθον Οἴαν τὰν υάκινθον ἐν ὤρεσι ποίμενες ἄνδρες πόσσι καταστείβοισι, χάμαι δέ τε πόρφυρον ἄνθος... κεʹ· Ὄλβιε γάμβρε Ὄλβιε γάμβρε, σοὶ μὲν δὴ γάμος ὠς ἄραο ἐκτετέλεστ’, ἔχηις δὲ πάρθενον, ἂν ἄραο. Σοὶ χάριεν μὲν εἶδος, ὄππατα δ’ ‹ἐστί, νύμφα›, μέλλιχ’, ἔρος δ’ ἐπ’ ἰμέρτῳ κέχυται προσώπῳ· 5 ‹Δῆλα τὰ δὴ› τετίμακ’ ἔξοχά σ’ Ἀφροδίτα. Σύστασις εʹ· Λύπα,
ὄργα, ἔχθρα κςʹ· Καλλέλοιπάς με [Καλλέλοιπάς μ’. Ὦμ’.] Ἐμέθεν δ’ ἔχησθα ‹ Ἤ σὺ› λάθαν, [φιλτάτα,] ἤ τιν’ ἄλλον ‹Μᾶλλον› ἀνθρώπων ἐμέθεν φίλησθα; [Τίς δέ κεν εἴην;] κζʹ· Δέδυκε μὲν ἀ σελάννα Κὰτ τὸν Ήφαιστίονα Δέδυκε μὲν ἀ σελάννα καὶ Πληΐαδες· μέσαι δὲ νύκτες, παρὰ δ’ ἔρχετ’ ὤρα· ἔγω δὲ μόνα κατεύδω. Κὰρ Ραίνερ καὶ Κόβατς Δέδυκε μὲν ἀ σελάννα καὶ Πλ‹εί›αδές· ‹εἰσι› μέ‹σ›σαι· νύκτ‹ο›ς ‹δὲ› παρ‹έ›ρχετ’ ὤρα· ἔγω δὲ μόνα κατεύδω. κηʹ· Ἀγροΐωτις Τίς ‹σοι› δ' ἀγροΐωτις ‹θαλύει νῦν› νόον, ‹ὄττα δὴ› Στόλαν ἀγροΐωτιν ‹περιβαίνει τοι› ἐπεμμένα, Οὐκ ἐπισταμένα τὰ βράκε' ἔλκην ἐπὶ τῶν σφύρων; κθʹ· Στάθι κἄντα Καὶ ἡ Σαπφὼ δὲ πρὸς τὸν ὑπερβαλλόντως θαυμαζόμενον τὴν μορφὴν καὶ καλὸν εἶναι νομιζόμενόν φησι· [Σὺ] στᾶθι ‹τυίδε› κἄντα ‹'μέθεν›, φίλος, καὶ τὰν ἐπ' ὄσσοις ὀμπέτασον χάριν. λʹ· Κατθάνοισα δὲ κείσῃ Κατθάνοισα δὲ κείσῃ ͜οὐδέ ποτα μναμοσύνα σέθεν ἔσσετ᾿ οὐδέ πόθα ͜‹εἰς› ὔστερον· οὐ γὰρ πεδέχῃς βρόδων τὼν ἐκ Πιερίας, ἀλλ᾿ ἀφάνης κἀν Ἀίδα δόμῳ φοιτάσῃς πεδ᾿ ἀμαύρων νεκύων ἐκπεποταμένα. λαʹ· Μνάσετάι τις Μνάσεσθαί τινα φαῖμι καὶ ‹ὔσ›τερον ἀμμέων. λβʹ· Κατὰ Ἀνδρομέδαν ] . ακάλα . [ x–uu– – Δίος ἐξ] αἰγιόχω λά[χοισα x–uu– – ] . Κ̣υθέρη' εὐ̣χ̣ομ[έναι̊ μ' ἄρηξον x–uu– –uu– πρόφρ]ο̤ν ἔχοισα θῦμο̣[ν x–uu– κλ]ῦθί μ' ἄρας αἴ π[οτα κἀτέρωτα x–uu– –uu– ]ας π̣ρολίποισα Κ[ύπρον x–uu– –uu ἦλθε]ς̤ πεδ' ἔμαν ἰώ[αν x–uu– –uu– –] . ν χα̣λέπαι̊ μ̤[ερίμναι̊ [γʹ στίχοι ἀπεβλήθησαν] ] . ν ]α̣ θέ]ων μακ̤[άρων –uu– –uu– ] τ̣ύ̤χοισα [κ]αὶ τοῦτ ἐπίκει̤[ρην, ἄγ', ἐμον πῆμα] θέλ' ὦν τ', ἀπαίσᾱν [δ]αίμων ὀλοφ[ώι̊α φρένας, ὦμοι τέ]λ̤εσον νόημμα σ̤ὺ μὰν ἐφίλης̣ [καί μ' ἐτέλης πάντα γ]ε, τῶν̣ κάλημι ν̤ῦν δ' ἔννεκα [τοῦτ' ἄρκεσον ὦμοι] πεδὰ θῦμον αἶψα τόδ' αἴτιον οὔτ' [αἶσχρον, ἔφα, κὤ]σ̣σα τύχην θελήσηι̊ς ο̣ὐδὲν πόλυ πά̣[σασθαι, ἀλάθως γὰ]ρ ἔμοι μάχεσθαι 7 ο]ὐδ' Ἀ̤[νδ]ρομέ[δ' οἶ', ὄσσα δίαιται χ]λιδάναι̊ 'πίθεισα ἔρξ', οὐ] λ̤ελάθ̣[ην ἀθανάτοις ἔστ]ι, σὺ δ' εὖ γὰρ οἶσθα κ̤ρότην Νέμε[σιν κῆνον ὂς αἶσχρ' οἶδε κρ]έτει τ' ἀό̣λ̣λ̣εω̤ν̤ Ψάπφοι, σ̣ε φίλ[εισ' ἀμφ' ὀχέεσ' ἤρμοσε κύ]κ̣λα σ[οί τε] Κύπρωι̣̊ β̣[α]σίλ[η' ἦλθ' ἰκετεύοισα Δί' αἶψα σέ]μνα κ̣αί τοι μέγα δ[ῶρον Κρονίδαις ϝο]ῖ̤ κατέν̤[ευσ' ὀπάσδην ὄ]σσοις φαέθων̤ [Ἀέλοις φέγγεσιν ἀμφιβ]ά̣σ̣κ[ει πάνται̊ κλέος [ἔσλον καί σ' ἐνν Ἀχέρ̣[οντος . ] . . [. . . . . . .]ν̣π̣[ [ςʹ στίχοι ἀπεβλήθησαν] λγʹ· Περὶ ἐξορίας [6 x–uu–] . . [–uu κα]ὶ̣ γάρ μ' ἀπὺ τᾶς ἔμ̣[ας γᾶς] ἄ̣μ[ι]λ̤λ' ἀ̤[πεκίν]η̤σ' ἀδο̤[κήτως μέν,] ὔ̤μως δ' ἔγεν[το μ]νᾶμ[' –uu– ἀλ]λ̣ὰ [u– –u] ἴσαν θέοισιν [νῦ]ν̣ δ' εἶμ' ἐ[πὶ ταύτᾱν ὀ]νίᾱν [δὴ καὶ] ἄσᾱν ἀλίτραν̤ [ἐπο]ρ̣σομέ̣ν[α, σὺν δ' ὀ]δ̣ύν̤[αισ' Ἀν]δρομέδαν̣ [ὐ]π̤άξ[ει ἀπ]ά̤λικ' ὐπ' ἄ[ρμ' ὐψ]ιμέδο̤[ισ'] Ἄρ[τεμι]ς̤ ἀ μ̣ά̣κα̣[ιρ]α· [ἀ δ'] ο̤ὐ̤κ̤ [ἀ]βά[κην] μὰ‹ν› στέ̣[ρ]εον δὲ τρόπον α[ἰσ]χ̤ύ- οὔτι]ς γ̣ὰρ ἔ̣παυ[σ' ὄ]γ̤κ[ον ἐν αὔται̊,] κ̣όρο̤ν οὐ κατίσ[]χει̤ [νη[ται [ἦ] μάν κ̣' ἀπύ̤θ̣υσ̣' [ὦ]κ̣' ἀ[γέλα]ν̣ Τ̤υνδαρίδαι[σιν ἄρνων] καὶ] ἀρμονίας δ' ἀσυ[χ]ί̤α̤[ι̤̊] κὰ[τ] χαρίεντ' ἀρ̤[έσκοι γ]άθην χόρον, ἆ, α[ἴ] κ' ἄδολον μ̤ηκέτι συν[ πᾶκτιν] δ̤ὲ λίγηαν̤ Μεγάραν̤ [τὰ]ν̣ ἀ[κάλ]α[ν λάβοισαν ἴδην δύν]ατόν σφι̤[uu– –uu–u–x x–uu] πάντεσσι̤[u– –uu– –uu–u–x x–]επ[.] . [u––uu––uu–u–x] λδʹ· Κατὰ Πωλυανακτίδαις [xx–uu–ux x–uu–u–x–ux xx–uu–ux ὄ]ρ̤γας̤ π̤εδὰ βαῖο[ν –x–u] . α ἄ̣ δ̣σ̣[φ]οῖ Πωλυανακ̤τ̣[ίδ]α̣ι̣ς̣ [] α̤+ὔ+ταις Σαμία‹ι›σιν̣ ἐν̤ το̣ῖσ' α̤+ + οὐκ̣ ἦ̤ν̤ ‹ἐν› χόρδαισι διακρέ̣κην Κό[ρ]ωνις ο̣λ̣ι̣σ̣β̣ο̤δόκοι̣σ+ι+ περ̣κα̣θθ̤ώ̤μ̤ενος τ̣ε̤ούτ̤+οι+σι φιλο̣φ̤[ρό]νως [π]ᾶ̣κ̣τ̤ι̤ς̣ δ' ἐλ̣ελίσδ̤[ε]ται προ̤σ̣ανέ̣ως {[. . (.)]+. (.) .+[.]}+εὔ+φω̣ν̤ο̣ς̣ δ̣ὲ δι' ὄ[στί]ων̤ [ἔρπει] μ̤υάλω δ' ἐ̤[πε]ί κ̤' ἔ̣νη τρ̣[έχε]ι {χ . .} λεʹ· Πρὸς Ἀπόλλωνα Λόγος ὀ νεώτερος [Λάτως] τ̣ε̤ +κ+α̤ὶ Δ̣ί̣[ος] πάϊ[ς –u–x x] +.+ . . ε . . . [.] ἔπι̤[]θ̤' ὄ̣ργιον [Γρύνηα]ν̣ ὐλώ̤δη λί̣πων [καὶ σὸν κλύ]τ̣ο̣ν̣ χ̣ρ̣η̣[σ]τή̣ριον [–].[.]+. . (.)+ . . (+.+)[u–x xx–] . εϋμες̣ +.+ [.] +. (.)+ . [.]ων [x–u–] . . . . [. . . . . . . (.)]. . . . [.]. ([.]) . ἀ[μ]έ̣ραις+.+. [x–]ρ̤σανον τ[ᾶ]ν̤ ὀ̤ρ̣γ̣ί̣αν [x–u θ]ύσο̤μ̣ε̣ν [ux x–u]ν ὐμνε[–ux] κ̣α̣[ὶ]+.+[u–x]ε̣να+.(.)+[.]φο . [. . .]ν· ἀδε̣λφέαν ὠς παῖ[σι –] . ο̣ . (.) [.] +. .+ . [ux] {.} ο̤ὔτις δε̣[. . .]κ' εἴ̣[η] θέ̣λη[ι {.]+.+[. . (.)]} δεί̣χ̣ν̣υσ[ίν γ]ε δηὖτε Π̤ω̣λυα̤ν̣ακτίδαν τὸν μάρ̤γον̣ ὄν̣+δ+ε̣ιξα̣ι θέλω Λόγος ὀ παλαιότερος [Λάτως] τ̤ε κα̣ὶ Δ̣ί̣[ος] πάϊ[ς –u–x x] . . ε . . . [.] ἔπι[]θ̤' ὄρ̣γιο̤ν [Γρύνη]α̤[ν] ὐλ̣ώ̤δ̣η λίπ̣ων [καὶ σὸν κλύ]το̣ν̣ χ̣ρ̣η̤[σ]τ̣ή̤ριον [–].[u–x xx–] . ε̣ϋμες̣[. .] . [.]ων [x–u–] . . . . [. . . . . –u–x xx–] . . . . . . ἀ[μ]έ̣ραις [x–]ρ̣σανον τ[ᾶ]ν̤ ὀ̤ργία̣ν [–u–x xx– λ]υ̣σομεν [ux x–u]νϋμνε[–ux] κ̣α̣[ὶ u–x]ε̣να̣[.]φο . [. . .]ν {.} ἀδελφέαν ὠς πάϊ[ς x] . ιο̣ . [. . .] . [u–ux] ο̤ὔτις δε̣[. . .]κει̣ . θέ̣λ̣η[ι] δεί̣χ̣ν̣υσ[ίν γ]ε δηὖτε Π̤ω̤λ̣υ̣α̤ν̤ακτίδαν τὸν μάρ̣γον̣ ὄν̣δ̤ε̣ιξα̣ι̣ θέλω λςʹ· Κατάρα . . . . . ]α̣ μάκαι[ρα. . . . . . . . . . ]εὐπλο.[. . . . . . . . . .κ]ρ̣ᾶτος κα[ὶ . . . . . . . . . ] [ὄσσα δὲ πρ]όσθ’ [ἄμ]βροτε κῆ[ν’ ἔλυσεν] . . . . . ]αταις̣ [ἀ]ν̣εμ̣[. . . κρέτησαι [σὺν κάλᾳ] τ̣ύχᾳ λίμ̣[]ε̣νος κλ[ύτοιο. . . . . . ].[ἄγνα Κύ]πρι, κα[ί σ]ε πι[κροτάτ]α̣ν ἐπεύ[ροι μη]δὲ καυχάσ[α]ιτο τόδ’ ἐννέ[ποισα Δ]ωρίχα, τὸ δεύ[τ]ερον ὠς πόθε[ννον εἰς] ἔρον ἦλθε. Σύστασις ςʹ· Ψάπφω
καὶ ἄδελφος ϝός λζʹ· Πρὸς Νηρήϊδας Πότνιαι Νηρήϊδες̤, ἀ̤β̤λάβη[ν μοι Τὸν̤ κ̣ασίγνητον δ[ό]τε τυί̣δ' ἴκε̣σθα[ι Κὤτ̤τ̤ι ϝῶι̊ θύμωι̊ κε̤ θέλη γένεσθαι Κῆνο τελέσ̤θην· Ὄσσα δὲ πρ̤όσθ' ἄμβροτε πάντα λῦσ[αι, Καὶ φίλοισι ϝοῖσι χάραν γένεσθαι Κὠνίαν ἔχθροισι, γ̣ένοιτο δ' ἄμμι Μ̣ή̣δαμα μ̣ήδεις Τὰν κα̣σιγνήταν δὲ θ̣έλοι πόη̤σθα[ι Μέ]σδονος̤ τίμας, [ὀν]ίαν δὲ λύγραν Ἐκλύ]οι̤[τ]ο τοῖσι π̤[ά]ρ̤οιθ' ἀχε̣ύων [Αὖτος ἐδά]μ̤να Κῆρ, ὄνειδο]ς̤ εἰσαΐω[ν], τ̤ὸ κ' ἐγ χρῶι̊ Κἄ]μ̣μ̣' [ἔπηλ]λ̤' ἐπαγ[ορί]αι̊ πολίτ̤αν Ὤ̤ς̤ ποτ' οὐ̤[κ ἄ]λ̤λω̤ς̤, [ἐσύ]νηκε δ' αὖτ' οὐ δεν διὰ +μ+ά̤κρω Καί τι μᾶ̤[λλ]ον αἰ κ[λ]έο[ς ἐ]ν̤ [βρότοι]σ̤ι Γ̤νώσε̣+τ+' ἂ̤ψ [οἶ]ον̣, σὺ [δ]ὲ̤, Κύπ̤[ρ]ι σ̤[έμ]να, Οὐκ̣ ὄν̣+ε+[κτον κα]τ̤θ̤εμ[έν]α κάκαν [ὔβ- ριν, πίθε ἄμ]μ̤ι̤ ληʹ· Εὔχα ὤστε ἀποτρέπην χειμερίαις πορείαις [–u–x–uu–u–x –u–x–] ἔπι[θ]ε̣ς μά[καιρα –u–x–]ε̣ γάνος δὲ καὶ [x –uu–x –u–x–u τ]υχαι̊ σὺν ἔσλαι̊ .[ –u–x– λί]μ̤ενος κρέτησαι –u–x–uu γ]ᾶς μελαίνας [–uu–x Ἐν θυέλλαισι ζαφ]έλοισι ναῦται [ἐκφοβήθεντες μ]εγάλαις ἀήται̣[ς ἄββαλον τὰ φόρτι]α κἀπὶ χέρσω [πλοῖον ὄκελλαν· μὴ μάλιστ’ ἔγωγ’] ἄ̤μοθεν πλέοιμ̣[ι χειμάσαντος μη]δὲ τὰ φόρτι’ εἶκ[α ἐς βάθηα πόντο]ν̣ ἄτιμ’, ἐπείκη̣, [πάντα βάλοιμι· αἰ δὲ Νήρηϊ προ]ρέοντι πόμ̤π̤α̤[ι̊ ἐννάλωι̊ τἄμ’ ἐξέσετ]αι δέκε̣[σθαι φόρτι’, ὠς τάχιστά γ’ ἄραμαι ὠς τ'] εἴ[- αι̊ με προσέλθην. –u–x–uu–]ι̣ν ἔργα̣[ –u–x–uu–u] χ̣έρσω̣[. –u–x–uu–u–]γ̣α –uu–x λθʹ· Ἄεισμα τῶν ἀδέλφων "Π[όλλα ἐλπίσδω γε Χάραξον ἄμμι Πλήαι̊ ἔλθην νᾶϊ"· πρέποι κεν αὖτον Μᾶλ]λο̤[ν ἐλπίσδην κατἴδην σάαι̊ σὺν νᾶΐ] σε, Μα̤[ῖα,] Ἀλλ' ἄϊ θρύλησθα Χάραξον ἔλθην νᾶϊ σὺ‹ν› πλ‹ή›ᾳ· τὰ μὲν̣, οἴο̣μ̣αι, Ζεῦς οἶδε σὔμπαντές τε θέοι, σὲ δ' οὐ χρὴ ταῦτα νό‹η›σθαι, ἀλλὰ καὶ πέμπην ἔμε καὶ κέλεσθαι πόλλα λί̣σσεσθαι βασι̣λ̣ήαν Ἤ̣ραν ἐξίκεσθαι τυίδε σάαν ἄγοντα νᾶα Χάραξον, κἄμμ' ἐπεύρην ἀρτέμεας· τὰ δ' ἄλλα πάντα δαιμόνεσσ̣ιν ἐπιτρόπωμεν· εὔδια̣ι ‹γ›ὰ̣ρ̣ ἐκ μεγάλαν ἀήτα̣ν̣ αἶψα̣ π̣έλονται· τῶν κε βόλληται βασίλευς Ὀλύμπω Δαίμον' ἐκ πόνων ἐπάρωγον ἤδη περτρόπην, κῆνοι μάκαρες πέλονται καὶ πολύολβοι. Κ̣ἄμμες, αἴ κε τὰν κεφά̣λ̣α̣ν ἀέρρ̣η Λάριχος, καὶ δή ποτ' ἄνηρ ‹γ›ένηται, καὶ μάλ' ἐκ πόλλαν βαρυθυ̣μίαν̣ κεν αἶψα λύθειμεν. μʹ· Πρὸς Χάραξον Συμπλήρωμα αʹ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ] δώσην. . . . . . [ 4 Αἰ κλ]ύτων μ̤έν̣ τ’ ἐπ[πότεαι πεδ’ ἄνδρων κωὐ κ]άλων κἄσλων, ἐ̤[νέπεις δὲ χαίρην τοὶς φ]ί̤λοις, λύπης τέ μ[ε, σοὶ γένεσθαι φαὶς ἔ]μ̤’ ὄνειδος, 8 ἦτορ] οἰδήσαις, ἐπὶ τα̤[ῦτ’ ἀρέσκε͜ο καρδ]ί̤αν· ἄσαιο· τὸ γὰρ ν̤[όημμα τὦ]μ̣ον οὐκ οὔτω μ̣[αλάκως χόλᾳ παί- δων] διάκηται· 12 ἀλλ]ὰ̣ μ̣ὴ̤ δ̣ό̤αζε· [γέροντας ὄρνῑς οὐκ ἄγρη βρό]χ̣ις· συνίημ[’ ἔγω σε οἶ πρὶν ἐσπό]λ̤ης κακότατο[ς, οἴῳ δ’ ἀντετέθη]μεν 16 δαΐῳ. Σὺ δ’ ὦ]ν ἀτέραις, με[μήλων λωι̊όνων, τίθ]η φρένας· εὔ[κολον γὰρ νῶν τράφοισ]α̣ τοὶς μάκα[ρας σάφ’ οἶδ’ ἔ- μοι παρέοντας.] 20 –u–-x–]α̣[u–u–x –u–x–uu–u–x –u–x–uu–u–x –uu–x] 20 Συμπλήρωμα βʹ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [–u– τύ κεν δοκίμοις χάριν μοι οὐκ ἀπυ]δώσην. . . . . . [ 4 [συμφ]ύτων μ̤έν̣τ' ἐπτ[ατόνοις λύραισι καὶ κ]άλων κἄσλων ἐ̤[πέων ἀπέλλης τοὶς φ]ί̤λοις, λύπης τέ μ[ε, κἀπορίπτης εἰς ἔ]μ̤' ὄνειδος. [ᾦ κεν] οἰδήσαις ἐπί τᾶ̤[ι̊ τε λώβαι̊ καρδ]ί̤αν· ἄσαιο· τὸ γὰρ ν̤[όημμα τὦ]μ̣ον οὐκ οὔτω μ̣[αλάκως πρὸς ὄργαν σὰν] διάκηται. –]α̣ μ̣η̤δ̣[u–uu–u–x –u–x–uu–u–x –u–x–uu–u–x –uu–x] Σύστασις ζʹ·
Νοσταλγία τᾶς νεότατος μαʹ Συμπλήρωμα αʹ· Ἦσθα καὶ γὰρ δὴ σὺ πάϊς ποτ' ἄβρα . . . . . . . . . . . . . . . ]καιπ[. . . . . . . . . . ] . [.] . [.]ν̣οσ[. . . . . – ^ ^ – ]σι·[. . . . . 4 ἦσθ]α καὶ γὰρ δὴ σὺ̣ πάϊς ποτ' [ἄβρα κἀφ]ί̣λ̣ης μέλπεσθ'· ἄγι ταῦτα [πάντα σοὶ] ζ̣ἄλεξαι κἄ̣μμ' ἀπὺ τῶδε κ[ῆρος ἄ]δρα χάρισσαι· σ]τείχομεν γὰρ ἐς γάμον· εὖ δὲ [δέρκῃ κα]ὶ σὺ τοῦτ'· ἀλλ' ὄττι τάχιστ̣α [παίσαις πα]ρ[θ]ένοις ἄπ[π]εμπε, θέοι [δ' ἄτιμον μηδὲ]ν ἔ̣̣χοιεν̣. ἀστίβης] ὄ̣δος μ[έ]γαν εἰς Ὄλ̣[υμπον ἀ]νθρώ[πῳ ]αίκ . [ [................ ................] Συμπλήρωμα βʹ· Οὖδεν ἄεικες ἦσκεν [–u] . καὶ γὰρ ο̣[ὖδεν ἄεικες ἦσκεν αἴ τ]ι̣ν̣ε̣ς̣ μέμ̣[φοντό σ' ἄ μοι προσῆλθες ἢ] ζ̣αλέξᾱ{ι}, κ[αἴστισι μὴ πρόσηκεν ἄ]δ̣ρα χαρίσσᾱ̣· [σ]τ̣είχομεν γὰρ̣ [πάντοσ'· ἔγω δὲ φῶμεν κα]ὶ σὺ τοῦτ'· Ἀλλ' [ἦ δύνατον βρότοισι πα]ρ̣[θ]ένοισ' ἄπ[εμμεν ἔκας γυναίκων αἴς κε]ν ἔ̣χοιεν̣; μβʹ· Ὦ ἄγαναι γύναικες Αἶσ’ ἔγων ἔφ]αν· “ Ἄγα̤[ναι γύναικες, Ο]ἶ̤[α μ]εμνάσεσθ' ἄ̤[ϊ μέχρι γῆρας, κ]αί γ̣' ἄρ' ἄ̣μμε̣ς ἐν νεό̤[τατι λάμπραι̊] Ταῦ̣τ' ἐ̤π̣όημ̣μεν· Πό̣λλα̣ +μ+ὲν γὰρ καὶ κά[λα κἄγν' ἐν αὔται] ἐ̤κ̣π̤ο̤ν̤[ήσ]α̤μεν· πόλι[ν αὖ λιποίσαις ῎Υ]μμε̤ [μ'] ὀ[ξ]ε̣ίαις δ̣[άκεν αὖ βλεποίσαι̊ Κ]ῆ̤[ρ] ὀ̤ν̤[ίαισιν Ἴμμερος.] μγʹ· Αἰ δέ μοι γάλακτος ἔτ' ἦν [Αἰ δέ μοι γάλακτο]ς ἐπάβολ' ἦσ[κε τωὔθατ' ἢ παίδ]ων δολόφυν [ποήσ]ε[ι ἀρμένα, τότ' οὐ] τρομέροις πρ[ὸς ἄ]λλα [λέκτρα κε πόσσι 4 ἐρχόμαν· νῦν δὲ] χρόα γῆρας ἤδη [μυρίαν ἄμμων ῤύτι]ν ἀμφιβάσκει [κωὐ πρὸς ἄμμ' Ἔρως] πέταται διώκων [ἀλγε]σ̣ί[δωρος· ] τᾶς ἀγαύας ] . α· λάβοισα [δ' ἀδύφωον πᾶκτιν] ἄεισον ἄμμι [τὰν ἰόκολπον. ἔ]ρων μά̣λ̣ιστα ] ἆ̣ς π[λά]ναται̣ [................ ................] μδʹ· Μοίσαν δῶρα ὔμμες πεδὰ Μοίσαν ἰο]κ+ό+λ̣πων κάλα δῶρα παῖδες σπουδάσδετε καὶ τὰ]ν̤ φιλάοιδον λιγύραν χελύνναν·[ ἔμοι δ' ἄπαλον πρίν] π̤οτ̣' [ἔ]οντα χρόα γῆρας ἤδη ἐπέλλαβε, λεῦκαι δ' ἐ]+γ+έ̤νοντο τρίχες ἐκ μελαίναν, βάρυς δέ μ' ὀ θ̤ῦμο̤ς πεπόηται, γόνα δ' οὐ φέροισι, τὰ δή ποτα λαίψη̤ρ' ἔον ὄρχησθ' ἴσα νεβρίοισιν. [ταῦ]τα στεναχί‹σδ›ω θαμέως ἀλλὰ τί κεν ποείην; ἀ̤γ̤ή̣ραον ἄνθρωπον ἔοντ' οὐ δύνατον γένεσθαι· καὶ γάρ πο̣τ̣α̤ Τίθωνον ἔφαντο βροδόπαχυν Αὔων ἔρωι̊͜ ἀ̣ν̤[ί'] ἄπ̤εισαν βάμεν εἰς ἔσχατα γᾶς φέροισα+ν+ ἔοντα̤ [κ]ά̣λον καὶ νέον, ἀλλ' αὖτον ὔμως ἔμαρψε[ χρόνω‹ι̊› πόλ̣ι̣ον̣ γ̣ῆ̣ρας ἔχ̤[ο]ν̤τ̤' ἀ̣θ̣α̤νάταν ἄκο̣ιτιν.[ Σύστασις η· Περὶ τὸ ἀοιδάμεν
μεʹ· Κρέσσονι θῆται στύματι πρόκοψιν . . . . . . κά]λ̣εσσα [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ο]ἶδα [–x . . . .] . πέρι̣[ . . .] . εικε . [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ]η̣α [ x–uu––uu φαῖσ' Εὐρυδίκαν φ]ύ̤γοισα̣[ν θήρηντά γ' Ἀρίσ]τ̤[αι]ο̤ν̤ [ἐχίδνας ποτ' ὄδοντ]ι̤ δάχθην Δύσθυμοι ἔον πάγ]χ̣υ̣ θ[έ]οι· [Κ]α̣λ̣λ̣[ιόπα, σὺ δ' α]ὔταν . . . . . . . . . . . . . ] . χ̣θο . +.+ατι . [. . . . . .]εισα x–uu– κεκλο]μένα τὰν̣ [πολυ]ώ̤νυμόν σε̣ Κὰτ ὄττι θέλει κρέσσο]ν̣ι θῆται στ̣[ύ]μα[τι] πρό̤κοψιν̣ μςʹ· Νῦν θαλία παρέστω Συμπλήρωμα αʹ ] . οὐ . [ ] ε̣ὐχο̣μ̣[ ] . νῦν θ̣α̣λ̣[ί]α̣ π̤[αρέστω ] . νέρθε δὲ γ̤ᾶς π̣ερ̤[ίσχ]οι [κλέος μέγα μοίσε]ι̤ον ἔχο̤ι̣σαν̣ +γ+έρας ὠς̣ [ἔ]ο̣ικεν [πάνται̊ δέ με θαυμά]ζ̣οιεν ἆ̣ς νῦν ἐπὶ γᾶς ἔοισαν [φαίνην δὸς ἀοίδαν] λιγύ̤ρ̣α̣ν [αἴ] κεν ἔλοισα πᾶκτιν[ ἤ βάρβιτον ἤ τάνδε χέ]λ̣υ̣ν̣+ν+α̣ν̣ θ̤αλάμοισ̤', ἀε̣ίδω. Συμπλήρωμα βʹ ] . οὐ . [ ] ε̣ὐχο̣μ̣[ ἔμαισιν ἐταίραις ἄμ' ἔμοι] νῦν θ̣α̣λ̣[ί]α̣ γ̤[ενέσθω ἐπεὶ δέ κε γήραισα θάνω,] ν̣έρθε δὲ γᾶς γέν̣[ωμαι καὶ μοισόπολων ἔσ]λ̤ο̣ν̣ ἔχο̤ι̣σαν̣ +γ+έρας ὠς̣ [ἔ]ο̣ικε̣ν̣ [οὔ κέν μ' ἔτι θαυμά]ζ̣οιεν ὠ̣ς νῦν ἐπὶ γᾶς ἔοισαν [φαίνην· δὸς ἀοίδαν] λιγύ̤ρ̣α̣ν [αἴ] κεν ἔλοισα πᾶκτιν[ ἔμαισι φίλαισι(ν) ] . . . . α . κ̤άλα, Μοῖσ̤', ἀε̣ίδω. μζʹ· Πρὸς χέλυνναν Ἄγι δὴ χέλυ δῖά μοι φωνάεσσά ‹νυ› γ‹ίγ›ν‹ε›ο μηʹ· Ἔμαις ἑταίραις Τάδε νῦν ἐταίραις Tαῖς ἔμαις τέρποισα κάλως ἀείσω. Σύστασις θ· Πρὸς φίλοις,
σύμβουλαι μθʹ· Πρὸς Δίκαν Σαπφὼ δ' ἁπλούστερον τὴν αἰτίαν ἀποδίδωσιν τοῦ στεφαοῦσθαι ἡμᾶς, λέγουσα τάδε· σὺ δὲ στεφάνοις, ὦ Δίκα, πέρθεσθ᾿ ἐράτοις φόβαισιν ὄρπακας ἀνήτ‹ω› συν‹α›έρραισ᾿ ἀπάλαισ‹ι› χέρσιν· εὐάνθεα γὰρ ‹παρ›πέλεται καὶ Χάριτ‹α›ς μακαίρα‹ς› μᾶλλον ποτόρην· ἀστεφανώτοισι δ᾿ ἀπυστρέφονται. νʹ· Περὶ θέρεος ⌜Τέγγε πνεύμονα ϝοίνῳ· τὸ γὰρ ἄστρον περιτέλλεται, ἀ δ' ὤρα χαλέπα, πάντα δὲ δίψαισ' ὐπὰ καύματος. ἄχει δ' ἐκ πετάλων ϝάδεα τέττιξ,⌝ πτερύγων δ' ὔπα κακχέει λιγύραν ‹πύκνον› ἀοίδαν, ‹θέρος› ὄπποτα φλόγιον κα‹τ'› ἔ‹λ›αν πεπτάμενον ‹πάντα› καταυ‹άν›ῃ. ⌜ἄνθει δὲ σκόλυμος· νῦν δὲ γύναικες μιαρώταται, λέπτοι δ' ἄνδρες, ἐπεὶ ‹καὶ› κεφάλαν καὶ γόνα Σείριος ἄσδει.⌝ ναʹ· Πρὸς Μίκαν [x–uu– –uu– οὐδὲ θέ]μις σε Μίκα [x–uu– ἄμμι γ]έλα[ν, ἀλ]λά σ’ ἔγω̣ὐκ ἐάσω [x–u γυναίκω]ν̣ φιλότ[ατ’] ἤλεο Πενθιλήᾱν̤ [x–uu– τοῦτο φρένας] δάκν̤[ε πολύ]τροπ’, ἄμμα̣[ις, κήναισι γάρ, οὐκ ἄμμι,] μέλ̣[ος] τι γλύκερον χ̤[α]ρ[ίσδη]ι̤̊ ἔγεντ̣ο̣ [δὲ νῦν ἀρμονί]α μελλιχόφων[ος α]ὔ̤ραν οὐ γὰρ κ[άλαμος ταῦτα μελίσ]δει, λίγυραι δ᾽ ἄη[τα]ι̣ νβʹ· Οὐ γὰρ θέμις θρῆνον [xx–uu] οὐ γὰρ θέμις ἐν μοισοπόλων ‹δόμῳ› θρῆνον ἔμμεν' ‹ἄπαυστον, Κλέι,› οὔ κ’ ἄμμι πρέποι τάδε. νγʹ· Ὀ μὲν γὰρ κάλος ὀ μὲν γὰρ κάλος ὄσσον ἴδην πέλεται ‹κάλος›, ὀ δὲ κἄγαθος αὔτικα καὶ κάλος ἔσ‹σε›ται. νδʹ· Ὀ πλοῦτος ἄνευ τᾶς ἀρέτας Ὁ δὲ πλοῦτος οὐ μόνος ὢν καθ' ἑαυτόν, ἀλλὰ καὶ ἀρετῇ κεκοσμημένος, καιρίως τῶν τε ἑαυτοῦ ἀγαθῶν καὶ τῆς ἀρετῆς ἀπολαύει, συνετὴν ἔχων τὴν φροντίδα πρὸς τὸ ἀγρεύειν τὰ καλά. Τούτων γὰρ τὸ ἕτερον καθ' ἑαυτὸ οὐχ ἡδύ· Ὀ πλοῦτος ἄνευ ‹τᾶς› ἀρέτας οὐκ ἀσίνης πάροικος, Τᾷ δ' ἀμφοτέρων κράσ‹ει ἔν'› εὐδαιμονίας τό ‹γ’› ἄκρον νεʹ· Ἀβάκην τὰν φρέν' ἔχω xx ἀλλά τις οὐκ ἔμμι παλιγκότων ὄργαν, ἀλλ᾽ ἀβάκην τὰν φρέν’ ἔχω. ux νςʹ· Μαψυλάκαν γλῶσσαν σκιδναμένας ἐν στήθεσιν ὄργας μαψυλάκαν γλῶσσαν πεφύλαχθε. νζʹ· Οὐ δοκίμωμι Ψαύην δ' οὐ δοκίμωμ' ὀράνω δύσ‹ι› πάχε‹σιν›. νηʹ· Οὐδ' ἴαν δοκίμωμι Οὐδ' ἴαν δοκίμωμι προσίδοισαν φάος ἀλίω ἔσσεσθαι σοφίαν πάρθενον εἰς οὐδένα πω χρόνον τοιαύταν. Ἐπιφόρα· Μὴ κίνη χέραδας Μὴ κίνη χέραδας Σύστασις ι· Μυθολογία
νθʹ· Ἔλθοντ' ἐξ ὀράνω Πρώτην δέ φασι χλαμύδα ὀνομάσαι Σαπφὼ ἐπὶ τοῦ Ἔρωτος εἰποῦσαν· [Τὸν Ἔρωτ' ἐν ὀνείρῳ τιν' ἔβλεψ' αύτα ἔγω ποτα] Ἔλθοντ' ἐξ ὀράνω πορφυρίαν περθέμενον χλάμυν. ξʹ· Περὶ Λήδας Φαῖσι δή ποτα Λήδαν ὐακινθίνων εὔρην ὤϊον [ἀνθέ͜ων] πεπυκαδμένον [ὔπο]. ξαʹ· Ἐπὶ τᾶν περιστεράων ταῖσι ‹δὴ› ψῦχρος μὲν ἔγεντ' ὀ θῦμος, πὰρ δ᾽ ἴεισι τὰ πτέρα [–u–x] ξβʹ· Ἐρέβινθοι Χρύσειοι ‹δ'› ἐρέβινθοι ἐπ' ἀϊόνων ἐφύοντο. ξγʹ· Λάτω καὶ Νιόβα Καλοῦσι γοῦν καὶ αἱ ἐλεύθεραι γυναῖκες ἔτι καὶ νῦν καὶ αἱ παρθένοι τὰς συνήθεις καὶ φίλας ἑταίρας, ὡς ἡ Σαπφώ· Λάτω καὶ Νιόβα μάλα μὲν φίλαι ἦσαν ἔταιραι. ξδʹ· Ἀϊπάρθενος ἔσσομαι .. ]σανορεσ . . [ Φοίβῳ χρυσοκό]μᾳ, τὸν ἔτικτε Κόω κ[όρα μίγεισ’ εὐρυβίᾳ Κρ]ονίδᾳ μεγαλωνύμῳ [ Ἄρτεμις δὲ θέων] μέγαν ὄρκον ἐπώμοσε· 5 «[νὴ τὰν σὰν κεφά]λαν, ἀϊπάρθενος ἔσσομαι [ἄδμης οἰοπό]λων ὀρέων κορύφαισ᾽ ἔπι [θηρεύοισ’· ἄγι καὶ τά]δε νεῦσον ἔμαν χάριν». [ὢς εἶπ’· αὐτὰρ ἔνευ]σε θέων μακάρων πάτηρ, [πάρθενον δ’ ἐλαφάβ]ολον ἀγροτέραν θέοι 10 [ἄνθρωποί τε κάλε]ισιν ἐπωνύμιον μέγα. [κήνᾳ λυσιμέλης] Ἔρος οὐδάμα πίλναται· ] . [ . ] . . . . α̣φόβε[ . . ] .́ .ω· ξεʹ· Κατθνάσκει, Κυθέρηα κατθνάσκει, Κυθέρη’, ἄβρος Ἄδωνις· τί κε θεῖμεν; καττύπτεσθε, κόραι, καὶ κατερείκεσθε χίτωνας. Σύστασις ια·
Κατθἀνην δ' ἴμμερός ξςʹ· Ἔρμαις γ' ἔσηλθε . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . τ̣ου[x–uu–u–u–x] 3 ἦρ’ α[– xx–uu–ux] δηρατ . [uu–ux] Γογγύλα τ̤’ [ἔφατ’ “Οὔ τι πᾷ τάδ’ ἔγνως,] 6 ἦ τι σᾶμ’ ἔθε[λες δόμεναι τέαις] παῖσι;” “Μάλιστ’”· ἄμ̤[ειβον· Ἔρ-] μαις̣ γ̣’ εἴσηλθ᾽ ἔπο̣[ρος Δίος· τάδ᾿ αὔτῳ] 9 εἶ̣πο‹ν›· “ὦ δέσποτ᾽ ἐπ̤[τατόνω λύρας ο]ὐ̤ μὰ γὰρ μακά{ι}⌟ρ̣αν̣ [θέαν ο]ὔδεν ἄδομ᾽ ἔπ⌟αρθ᾽ ἀγαν̤ [ἐπ᾿ ὄλβῳ,] 12 κατθάνην δ᾽ ἴ⌟μερός τις ἔ̤[χει με καὶ] λ̣ωτίνοις δρ⌟οσό̣ε̣ν̣τ̣α̣ς̤ ὄ̤- χ̣[θ]ο̣ι̣ς̣̣ ἴδην Ἀ⌟χ̣ε̣ρ̤[οντος –u–x 15 κ]ὰ̣δ ‹δ᾽› ἐ‹ς› Ἀ͜ίδ+α+ [δόμον βάμεν ἔς τ’ ἴδην νέκρο]ι̤‹ς› δε̣ύ̣ομ̣[αι –ux] +. . .+ μή τι̤[ς uu–u–u–x]”. 18 ξζʹ· Τεθνάκην δ' ἀδόλως θέλω Λόγος ὀ νεώτερος ["Ἄτθιδ' οὐδ' ἒν ἄρ' ὄ]ψ̤[ομαι] Τεθνάκην δ' ἀδόλως θέλω"· Ἄ με ψισδομένα κατ̣ε̤λί‹μ›πανεν Πόλλα, καὶ τόδ' ἔειπέ̤ μ̤ο̤ι̤· "Ὦι̊μ' ὠς δεῖνα πεπ[όνθ]α̤μεν, Ψάπφ'! Ἦ̤ μάν̣ σ̣' ἀέκο̤ι̤σ̤' ἀ̣πυλιμπάνω!"· Τάν δ' ἔγω τάδ' ἀ̣μειβ̣ό̤μαν· "Χαίροισ' ἔρχ̣εο̣ κἄ̣με̣θεν Μέμναισ̣(θ̤)', οἶσ̣θ̣α̣ γὰρ ὤς ‹σ›ε πεδήπομεν, Α̣ἰ δὲ μή,͜ ἀ̣λλά σ' ἔγ̣ω θέλω Ὄ̣μνα̣ι̣σαι – σ̣ὺ̣ κ̣ά̤λ̤α̤ [φρ]ά̣σ̤αι – Ὄσ̣σ̣' ἄ̤μ̤μ̤ε̤[ς φίλ]α̤ καὶ κάλ' ἐ̣πάσχομεν Πό̣[λλοις γὰρ στεφάν]οις ἴων Καὶ [βρόδων κρ]ο̤κίων τ̣' ὔμοι Κ̣άρ̤α̤[ι̊ σῶι̊] π̣αρ' ἔμοι π‹ε›ρεθήκα‹ο›, Poss.: Κ̣άὶ̣ λ̤[ώτων] π̣αρ' ἔμοι π‹ε›ρεθήκα‹ο›, Κα̣ὶ π̣ό̤[λλαις ὐπα]θ̣ύμιδας 15 Πλέ̣κ[τ]α̤[ις ἀμφ'] ἀ̤πάλαι̊ δέραι̊ Ἀνθέ̣ων ἐ̣ρ̤[άτων] πεποημμέ̣ναις, Καὶ πάν̣τ̣α̣ χ̤[ρόα σὺ]ν̣ μ̣ύ̣ρω[ι̊] Βρενθείωι̤̊ τ̤[ε κόμ]α̤ν̣ β̤ρ̣ό̣δ̣ω̤ν̣ Ἐξαλείψαο κα̣[ὶ βασ]ι̣λη̣ί̣ω‹ι̊›, Καὶ στρώμν[αν ἐ]π̤ὶ μολθ̤άκαν Ἀπάλαν πὰρ̤ [ἄκρω]ν̤ τ̤ό̣ν̣ων Ἐ̣ξίης̣ πόθο̣[ν αἶψα νε]α̤νίδων, Κωὔτε τι̣ς [χόρος οὔ]τ̣ε τι {τ̣ι̣} Ἴρον οὐδ' ὔ[δατος ῤέ]+ο+ν̣ 25 Ἔ̣πλ̤ετ' ὄππ̣[οθεν ἄμ]μ̤ες ἀπ̣έσκομεν, Οὐκ ἄλσος τ̤[ι παρ' εἴ]α̤ρος [Πάρηλθεν κροτάλω]ν̤ ψόφος [Οὐδ' ἄμμαι γλύκιαι μ]ε̤λ̤α̤οίδιαι. Λόγος ὀ παλαιότερος «[Ἄτθιδ’ οὔποτ’ ἄρ’ ὄ]ψ̤[ομαι,] τεθνάκην δ’ ἀδόλως θέ̣λω». Ἄ με ψισδομένα κατ̣ε̤λί‹μ›πανεν πόλλα, καὶ τόδ' ἔειπέ̤ μ̤ο̤ι̤· «Ὦι̊μ' ὠς δεῖνα πεπ[όνθ]α̤μεν Ψάπφ'! Ἦ̤ μάν̣ σ̣' ἀέκο̤ι̤σ̤' ἀ̣πυλιμπάνω» Τὰν δ' ἔγω τάδ' ἀ̣μειβ̣ό̤μαν «Χαίροισ' ἔρχ̣εο̣ κἄ̣με̣θεν μέμναισ̣'· οἶσ̣θ̣α γὰρ ὤς ‹σ›' ἐπεδήπομεν. Α̣ἰ δὲ μή,͜ ἀ̣λλά σ' ἔγ̣ω θέλω ὄ̣μνα̣ι̣σαι (τ̤ὰ̤ σ̣ὺ̣ λ̤ά̤[]θ̣ε̣αι) ὄ̣σ̣σ̣' ἄ̤μ̤μ̤ε̤[ς φίλ]α̤ καὶ κάλ' ἐ̣πάσχομεν· πό̣[λλοις γὰρ στεφάν]οις̣ ἴων καὶ [βρόδων κρ]ο̤κίων τ̣' ὔμοι κ̣άρ̣α̤[ι̊ σῶι̊] π̣ὰρ ἔμοι π‹ε›ρεθήκα‹ο›, κα̣ὶ π̣ό̤λλαις ὐπαθ̣ύμιδας πλέ̣κτα̤ις ἀμπ' ἀ̤πάλαι̊ δέραι̊ ἀνθέ̣ων ἐ̣ρ̤[άτων] πεποημμέ̣ναις, καὶ πό̣λ̣λ̣ωι̤̊ [λιπάρ]ω̤ς̣ μ̣ύρω[ι̊] βρενθείωι̤̊ [τε κόμ]α̣ν̣ κ̣ά̣λ̣α̣ν̣ ἐξαλείψαο καὶ [βα]σ̤ιλη̣ΐ̣ω‹ι̊›, Καὶ στρώμν[αν ἐ]⌟πὶ μολ⌞θ̤άκαν ἀπάλαν πὰρ̤ [ὀπ]⌟α̤υ̣ό̣⌞ν̣ων ἐ̣ξίης πόθο̣[ν αἶψα νε]α̤νίδων, Κωὔτε τι̣ς [λόφος οὔ]τ̣ε τι {τι} ἴρον οὔδ' ὔ[δατος ῤέ]+ο+ν̣ ἔ̣πλ̤ετ' ὄππ̣[οθεν ἄμ]μ̤ες ἀπ̣έσκομεν, οὔκ ἄλσος τ̤[ι πὰρ εἴ]α̤ρος [ὤραις πλήροέ τι]ς̤ ψόφος, [ἀλλ' ἄμμαι γλύκιαι μ]ε̤λ̤α̤οίδιαι». Σύστασις ιβ· Ἐπιγράμματα
ξηʹ· Τίμαδος ἐπιγράμμα Τίμαδος ἄδε κόνις, τὰν δὴ πρὸ γάμοιο θάνοισαν δέξατο Φερσεφόνας κυάνεος θάλαμος, ἆς καὶ ἀποφθιμένας παῖσαι νεόθαγι σιδάρῳ ἄλικες ἰμμέρταν κρᾶτος ἔθεντο κόμαν. ξθʹ· Πελάγωνος ἐπιγράμμα Τῷ γρίπει Πελάγωνι πάτηρ ἐπέθηκε Μένισκος Κύρτον καὶ κώπαν, μνᾶμα κακοζοΐας. οʹ· Ἀνάθημα τᾷ Ἀρτέμιδι Παῖδες, ἄφωνος ἔοισα τόδ' ἐννέπω, αἴ τις ἔρηται, φώναν ἀκαμάταν κατθεμένα πρὸ πόδων· Αἰθοπίᾳ με κόρᾳ Λάτως ἀνέθηκεν Ἀρίστα Ἀ Ἐρμοκλείδα τῶ Σαϋναϊάδα, σὰ πρόπολος, δέσποινα γυναίκων· ᾆ σὺ χάρεισα πρόφρων ἀμμετέραν εὐκλέϊσον γενέαν. | Gruppu 1:
Amuri ca scùtula u cori 1: Â Çìpridi
Comu pò quaṛcunu nun cutturiari
L'aṛma sò pi cu ama, e nun vuliri Canciđđari a pena cchiù 'i tuttu, dea Cipride? Comu Fai pi suppurtari 'i střaziari a mmia Chî třimuri u cori, e ṙi ncimiđđiari Cû disìu i mè jammi? Tu nun m'odiavi Propiu pi nenti: Nun mi mpriggiunari, ti preju! Vogghiu Smettiri 'i suffriri accussì! [u-x] [-u-x]; iu pi me stissa chistu Beni lu sazzu.
Comu pò quaṛcunu nun cutturiari
L'aṛma sò pi cu ama, e nun vuliri Canciđđari a pena cchiù 'i tuttu, dea Cipride? Comu Stai cuntenta ṙ'allazzarari a mmia Chî třimuri u cori, e ṙi ncimiđđiari Cû disìu i mè jammi? Tu nun m'odiavi Propiu pi nenti: Nun mi mpriggiunari, ti preju! Vogghiu Accabbari 'i chistu suffriri! [-x] [-u-x]; iu ṙi me stissa chistu Beni lu sazzu.
Comu pò quaṛcunu chi tu nun ami,
Cìpride riggina, nun cutturiari L'aṛma sò, si tu a canciđđari a pena Mai nun lu aiuti? Tu mi filicciasti: picchì mi sfaṛdi Chî třimuri u cori, e ncimiđđi a mmïa Cû disìu li jammi? Tu nun m'odiavi, Ranni riggina, E luntanu 'i mia nun t'ađđimuravi. Accabbari 'i chistu suffriri vogghiu! Firma a mè timpèsta! Iò pi me stissa Beni lu sazzu Ca nun pònnu l'òmmini sta' cuntenti Chinamenti; una pirzona sula Vogghiu ccà cu mmia [uu–u–x –uu–x]
Comu pò quaṛcunu a sò aṛma spissu,
Cìpride riggina, nun cutturiari Si nun l'ami, e a pèna 'un ci firmi comu Cchiù 'i tuttu abbrama? Ma picchì câ brama chi mi ncimiđđia Li ginocchi, pigra, tu mi filicci E mi sfaṛdi tutta? Tu nun m'odiavi, Ranni riggina, E luntanu 'i mia nun t'ađđimuravi. Accabbari 'i chistu suffriri vogghiu! Firma a mè timpèsta! Iò pi me stissa Beni lu sazzu Ca nun pònnu l'òmmini sta' cuntenti Chinamenti; una pirzona sula Vogghiu ccà cu mmia [uu–u–x –uu–x]
Comu pò quaṛcunu a sò aṛma spissu,
Cìpride riggina, nun cutturiari? Tu nun firmi a cu ami si cchiù ṙi tuttu Chiànciri abbrama. Ma picchì câ brama chi mi ncimiđđia Li ginocchi, pigra, tu mi filicci E mi sfaṛdi tutta? Tu nun m'odiavi, Ranni riggina, E luntanu 'i mia nun t'ađđimuravi. Accabbari 'i chistu suffriri vogghiu! Firma a mè timpèsta! Iò pi me stissa Beni lu sazzu Ca nun pònnu l'òmmini sta' cuntenti Chinamenti; una pirzona sula Vogghiu ccà cu mmia [uu–u–x –uu–x]
Comu si putissi, riggina 'i Çipru,
Mai nun turmintarisi spissu? A cu ami, Si cchiù 'i tuttu abbrama scuppiari 'n chiantu, Tu nun lu firmi. Ma picchì câ brama chi mi ncimiđđia Li ginocchi, pigra, tu mi filicci E mi sfaṛdi tutta? Tu nun m'odiavi, Ranni riggina, E luntanu 'i mia nun t'ađđimuravi. Accabbari 'i chistu suffriri vogghiu! Firma a mè timpèsta! Iò pi me stissa Beni lu sazzu Ca nun pònnu l'òmmini sta' cuntenti Chinamenti; una pirzona sula Vogghiu ccà cu mmia [uu–u–x –uu–x] 2: Dui pinzieri Tegnu ṙuï pinzieri, nun sacciu chi ṙìçiri. 3: O matři ṙuçi O ṙuçi matři, cchiù nun pozzu tèssiri a me tela, Ṙû amuri 'i nu carusu Afrodite m'havi inchiuta. Aṙtirnativa: La tènnira Afrodite m'havi inchiutu u cori 'i amuri 4: L'amuri mi scutulau u cori L'amuri lu cori a mmia, Comu u ventu li cerzi ntê munti, mi scutulau. [O macari: Comu scùtula i cerzi lu ventu] 5: Amuri ṙuçi e amaru N'autřa vota m'allàzara u corpu a mmia Ṙuçi e amaru, l'amuri, firoçi assai. Attide, òra tu òdi pinzari a mmia, Verzu Andromeda sulu currennu vai. 6a: O Arignota! Ora, 'i nui autři stannu luntana assai, U pinzièru tènniru sò Spessu 'i Sardi firzinia Anattoria 3 Verz'a nnui e a comu stavamu nui Nzèmmula: eri a sò dëa tu, Era china ṙi ggioia si cantavi. 6 Brilla đđà třa li fimmini Lidi assai, Comu quannu u suli si nn'jìu E chî ìrita 'i řosa sò la luna 9 Brilla cchiù ṙ'ogni stiđđa, e diffunni a sò Luçi pi tuttu u mari e pi La campagna ch'è tutta china 'i çiuri. 12 Nc'esti poi n'acquazzina ch'è beđđa assai, E cciurèru i cerfogghi e li Řosi e lu melilotu chinu 'i cciuri 15 Spissu iđđa, çiđđiannu, ṙâ tènnira Attide s'ařřicorda, e u sò Cori a pena cunzuma, e u sò pinzieru 18 Lu disìu: grida forti ca jìssimu Đđà, e a notti chî ricchi sò Senti, e pi tuttu u mari nni fa l'ecu. 21 Inizziu aṛtirnativu Arignota, 'i nui autři luntana assai A nostř'Anattorìa sta, Spessu 'i Sardi firzinia u sò pinzieru 3 6b: O Àttide! Attide, ṙi nui autři luntana assai A nostř'Anattorìa sta, Spessu 'i Sardi firzinia u sò pinzieru 3 Verz'a nnui e a comu stavamu nui Nzèmmula: eri a sò dëa tu, Era china ṙi ggioia si cantavi. 6 Brilla đđà třa li fimmini Lidi assai, Comu quannu u suli si nn'jìu E chî ìrita 'i řosa sò la luna 9 Brilla cchiù ṙ'ogni stiđđa, e diffunni a sò Luçi pi tuttu u mari e pi La campagna ch'è tutta china 'i çiuri. 12 Nc'esti poi n'acquazzina ch'è beđđa assai, E cciurèru i cerfogghi chî Řosi e cû melilotu chinu 'i cciuri 15 Spissu iđđa, çiđđiannu, ṙâ tènnira Attide s'ařřicorda, e u sò Cori a pena cunzuma, e u sò pinzieru 18 Lu disìu: grida forti ca jìssimu Đđà, e a notti chî ricchi sò Senti, e pi tuttu u mari nni fa l'ecu. 21 6c: Pi nuautři nun è facili èssiri beđđi comu dèi Addivintari beđđi comu li dèi Pi nüautři 'un è sempliçi; Comu chiđđa ṙ' Adoni è a tò biđđizza, 24 Megghiu è a tò! [xx–u] Chi àutřu pò L'omu? [–u] pi l'àrïa E [x–uu–u] Afrodite 27 Cu na quartara d'oru virzava a nui Nettari a řřassu 'i ccà, e cu Li sò mònfriçi manu a Pirsuasioni 30 –u– xx–uu vosi x xx–uu spissu x xx–uu–u–u–x 33 –u– x a lu Gerestèu x xx cari u–ux xx–u pi nenti nun surprenni 33 Ca iò stiss'aj'a vvèniri ô tempiu x 7: Innu pi Anattorìa Virzioni 1 Furtunatu comu nu diu mi pari Chiđđu ca, assittatu ṙavanti a ttia, U suřřisu tò ca fa nnammurari Viṙi e talìa, E a tò vuçi china 'i ṙuçizza scuta. Unni è iđđu, a mmia mi si scutulassi Ṙintř'ô pettu u cori: si iò ti viṙu Sulu n'istanti, A mè vuçi mòri, si řumpi a lingua, Mi si 'nfòca tuttu lu corpu, e l'occhi Su' cuperti di nira notti, e i ricchi al- làpanu assai, U siduri tutta mi nzuppa, e třemu Comu na fugghiuzza, cchiù 'i l'erba sugnu Pàllida, e ntô cori sicura sugnu: Prestu mi mòru. Tuttu s'hâ suffriri: mischina sugnu Virzioni 'i Livrea Furtunatu comu nu diu mi pari Chiđđu ca, assittatu ṙavanti a ttia, U suřřisu tò ca fa nnammurari Viṙi e talìa, E a tò vuçi china 'i ṙuçizza scuta. Unni è iđđu, a mmia si scutularìa Ṙintř'ô pettu u cori: si iò ti viṙu Sulu n'istanti, A mè vuçi mòri, si řumpi a lingua, Mi si 'nfòca tuttu lu corpu, e l'occhi Su' cuperti di nira notti, e i ricchi al- làpanu assai, U siduri 'i gelu mi nzuppa, e třemu Comu na fugghiuzza, cchiù 'i l'erba sugnu Pàllida, e ntô cori sicura sugnu: Prestu mi mòru. S'hâ suffriri tuttu, picchì u mischinu [Comu u sfaccinnatu l'hâ* cuccaniari, *o "s'hâ" Saffu: iđđi ařřuinanu i ranni re e i Ranni citati]. Gruppu 2: Biđđizza
8: Ti prèju, Gongyla Virziòni mia Prèju a ttia, carissima: ccà n'appari, Cû vistitu còmu lu latti jancu*, Gongyla, abbolassi u disìu cchiù ranni Attornu a ttia. Tuttu mi si scùtula u cori quannu Viru 'stu vistitu, e cuntenta sugnu: Afrodite stissa ti cuccanìa Pi chista cosa. Iò la preju [–uu–u–x] [–u–x] chista palora [–x] Vogghiu [–x–uu–u–x] [–uu–x] *U video teni "candidu comu u latti" Inizziu aṛtirnativu Beđđa, cara mè, iò ti prèju: veni Cû vistitu candidu comu u latti, Gongyla, abbolassi u disìu cchiù ranni Attornu a ttia. Virziòni ṙi Tedeschi-Gorini Veni ccà, ti [p]rèju: cu ll'[ar]pa ṙ[uçi], C[ara Aba]nti, [canta ṙâ nostřa amica Go]ngyla: mo ancora na r[anni] brama at- tornu ti abbola, Beđđa! Střamichiata f[u] i[đ]đa quannu Vitti u [tò] vistitu, e cuntenta sugnu: [A]frodi[te] stissa vi cuccan[iava] – è Veru! – na v[ota]. Comu prèj[u –uu–u–x –u–x] chista pa[lora –x V]ogghi[u x–uu–u–x –uu–x] 9: Innu a na fìmmina beđđa Virziòni nova […………………… …………………… …] suffria r'amuri …… Si mi stai ravanti e iò ti talìu, Chiù ca Ermione stissa mi pari beđđa: Comu a bionda Elena giustu pari Diri ca u* sei *Nun ci sta ntô video Comu pò] na fimmina; mo' sapissi Tu ntô [cori] tò ca iò [a li timpesti] Ṙ'ogni pena [portu rimediu, e a tia Tutti i mè brami. Si murissi tu, iò mi nn'issi ê] ripi [Chini ṙ'acquazzina e ṙi lotu, e] sempri T'hâ laudà, e cu ttia] tutta a notti stari [Abbramu assai]. Virziòni vecchia […………………… …………………… …] suffria r'amuri …… Si mi stai ravanti e iò ti talìu, Chiù ca Ermione stissa mi pari beđđa: Comu a bionda Elena giustu pari Diri ca sei Beđđa, si na fimmina pò; mo' scuta: Ogni mè ambizzioni pâ tò biđđizza Iò sacrificassi, e t'onoru sempri Cu ogni disìu. Si tu mai murissi, mi ni jirìa Nfin'ê ripi ṙi l'Acheronte, e a ttia T'aiu a dari fama, e t'abbramu tutta a Notti cu mmia. 10a: Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti Nc'è cu ṙiçi ca supra a teřřa nira A cchiù beđđa cosa è na flotta 'i navi O nu esercitu. Iò vi ṙicu: è chiđđu Ca piaçi cchiùi. È pi tutti façili assai capiri Chistu: infatti Èlena, chi teneva N'omu accussì beđđu, u cchiù bonu 'i tutti, L'abbannunau: Si nni jìu a Troia câ navi, e i cari Sò parenti e a figghia si li scurdau. Vosi p'u sò amuri luntanu jiri, E la guidava Afrodite. Iđđa mai nun s'ařřenni: Sempri façilmenti fa tuttu chiđđu Ch'iđđa voli. Tegnu accussì ntâ menti Anattoria. Chiđđu lustřu ca ntâ sò facci teni E u sò camminari aggrazziatu a mmia Cchiù mi piaçi vìṙiri ca i suṛdati E i carri Lidi. 10b: I murtali 'un tègnunu gioia china
L'alligrizza n'omu n'a pò tiniri:
Pò surtantu priari 'i tiniri parti Di lu beni. Iu pi me stissa chistu Beni lu sazzu. [Střofi persi, forsi.] ... avviniri ... ti nn'ivi in àutu ... nivi; ma iđđa spessu Verzu... Comu... li purtaru via ... pò; e cu tegnu caru, Iđđu cchiù ṙi l'autři mi va a firiri All'impruvvisu.
L'alligrizza ntera n'a pò tiniri
N'omu: sulu priari 'i tiniri parti Ṙi stu beni pò. Iù 'i me stissa chistu Beni lu sazzu. [Střofi persi, forsi.] ... avviniri ... ti nn'ivi in àutu ... nivi; ma iđđa spessu Verzu... Comu... li purtaru via ... pò; e cu tegnu caru, Iđđu cchiù ṙi l'autři mi va a firiri A la ntřasatta.
L'alligrizza ntera n'a pò tiniri
N'omu: sulu priari 'i tiniri parti Ṙi stu beni pò. Iù 'i me stissa chistu Beni lu sazzu. [Střofi persi, forsi.] ... avviniri ... ti nn'ivi in àutu ... nivi; ma iđđa spissu Verzu... Comu [–u–uu–] udiatu [–u] pò; e chiđđi chi tegnu cari, Iđđi cchiù ṙi l'autři m'hann'a firiri A la ntřasatta. 10c: Figghia 'i Uranu e Gaia cchiù cara 'i tutti Nc'è cu ṙiçi ca supra a teřřa nira A cchiù beđđa cosa è na flotta 'i navi O nu esercitu. Iò vi ṙicu: è chiđđu Ca piaçi cchiùi. È pi tutti façili assai capiri Chistu: infatti Èlena era a cchiù beđđa, Ma chill'òmu sò, u cchiù bonu 'i tutti, Lu abbannunau: Si nni jìu a Troia câ navi, e i cari Sò parenti e a figghia si li scurdau. Si nni jìu luntanu cu mala gana, A třascinau Afrodite. Iđđa třascina a menti Mè, si açiđđu voli firiri a mia. [ṙuçimènti firì' mi voli?] M'ařřicordu mo' la mè Anattoria, Chi sta luntana: Chiđđu lustřu splèndidu ṙâ sò facci E u sò camminari aggrazziatu a mmia Cchiù mi piaçi vìṙiri ca i suṛdati E i carri Lidi. Ma lu sò disìu nun pò mai tiniri Chinamenti n'omu, ma pò priari Ri tiniri parti r'u beni, e chistu Beni lu sazzu. 10d: Chiđđi ca tegnu cari [Střofi persi, forsi.] [Dìcunu chi tu] cunsultasti [a chiđđi –u] nsin'a cca [uu] đđà ntâ çima –u–x] nivi; ma iđđa spissu Verzu [u–x] Comu [–u–uu–] udiatu [–u] pò; e chiđđi chi třattu bèni, Iđđi cchiù ṙi l'autři m'hann'a firiri A la ntřasatta. 11: Kleis Tegnu na figghiola iò ch'è cchiù beđđa ṙi li rosi E ṙi tutti quanti i ciuri, mè Cleide tantu cara, Mancu pi la Lidia ntera, o a mè Lesbo tantu cara Iò nun la canciassi mai. 12: I stiđđi e a luna Tutti i stiđđi ntornu a la luna beđđa A sò luçi ammùccianu n'autřa vota Òra ch'iđđa è china, e i sò řaggi 'i argentu Jìnchiunu a teřřa. Gruppu 3:
Di la gioia ṙ'amuri ê visioni ṙî dee 13: Vinisti Propriu beni fiçisti a viniri! Abbramava a ttia, Rinfrescasti stu cori abbruciatu di lu disìu: T'auguru: stai cuntentu pi tutta la vita tò. 14: Idìlliu cu Afrodite Virziòni vecchia Lassa Creta e veni a stu tempiu santu, Unni nc'esti nu grazïusu boscu Ṙ'àrvuli ṙi mèlu, e l'incenzu brucia Supr'a l'aṛtari. Třa li řami 'i melu nci scuřři acqua Frisca, e tutta a teřřa è cuperta 'i řosi, E ṙi fogghi u scrusciu nni fa durmiri Prufunnamenti. Nci cciuriu nu pratu ch'è chinu 'i cciuri Ṙi la Primavera, e lu ventu sciuscia Ṙuçi comu u meli, e di supr'ê chianti Ṙuçi iđđu scinni. Mitti i tò curuni ṙi cciuri e vèni, Cipride, e ntê calici nostři d'oru Nettari mmiscatu pâ festa verza Comu nu vinu. Virziòni nova Lassa Creta, appari a lu scurmu santu, Unni nc'esti nu grazïusu boscu Ṙ'àrvuli ṙi mèlu, e l'incenzu abbrucia Supr'a l'aṛtari. Třa li řami 'i melu nci scuřři acqua Frisca, e tutta a teřřa è cuperta 'i řosi, E cû scrusciu 'i fogghi nni pigghia tutti Sonnu prufunnu. Nci cciuriu nu pratu ch'è chinu 'i cciuri Ṙi la Primavera, e lu ventu sciuscia Ṙuçi comu u meli, [u–u–x –uu–x]. Cipride, cuncèdimi ṙ'ammiscari Cà lu nettari cu la gioia nostřa Grazïusamenti, e ntê nappi ṙ'oru Fammi abbuccari. 15: Saṛvietti Tonight you sat me down, O golden-garlanded Aphrodite,' In [my] dream braiding of your immortal Head the divine hair, And hanging down from your hair, Purple handcloths, which Timas Sent you from Phocæa, Precious gifts [hanging] down from your hair. 16: Innu pi Afrodite Afrodite câ tò currìa ṙi cciuri, Immurtali figghia ṙi Zeus, ti prèju, Ranni ngannatřiçi: nun mi scacciari u Cori chî pèni, O riggina, ma vèni ccà, si mmai Autři voti la vuçi mè scutasti Di luntanu, e ṙû patři tò la casa Ṙ'oru lassasti, E pigghiasti u carru, ca 'i passiruzzi Beđđi e rapidi era tiratu, e iđđi L'ali sò battèvanu mmezz'ô çièlu Supr'a 'sta Teřřa, E ařřivàvanu nta 'n istanti ccà; E cû tò suřřisu immurtali tu Mi spiasti zoccu suffrìa, picchì t'a- vìa chiamatu, Zoccu chiù ṙi tuttu ntô còri pazzu Abbramava: «Saffo, cu vòi ca fazzu 'Nnammurari puru ṙi tia? Cu nun è Giusta cu tia? Siđđu fuggi, prestu t'hâ assicutari, Si rifiuta doni, n'ha prestu a fari, Si nun t'ama, puru si nun lu vòli, Prestu t'hâ amari». Veni puru mò, ṙî turmenti forti Libbirassi a mia, zoccu u còri mè Vòli ca m'accurri, fallu avviniri: Lotta cu mmia! 17: Era riggina Let your graceful, roaring feast, Queen Hera, be brought around me, Which the songs of Atreus, the kings, Prayed for, Having completed great deeds First around Troy, then Having set sail hither; they could not find Their way Before seeking you and Zeus god of the suppliants, And the lovely son of Thyne. Now we too, following the old [tradition], Make these majestic, holy, And beautiful [rites] for you; a cowd Of maidens and praying women makes its way hither: They want to, packed tightly around your altar, Measuredly cry aloud. ] … to be … (come to the temple?) 18: Comu cilibbrari na festa … They call unto… Totally; Don'e you have a way that I could, O mother, perform A shining feast at the [proper] time? That is A joy to those who live but a day; may it happen To me to be cheerful, until the gods grant us To hear the sound Of the harps; this… … than now… …giving… …made; . . . . . … … ready … … fulfil that … I totally … … tongue … … … then you needed … of loves … Gruppu 4: Canzuni pî matřimoni
19: Èttore e Andròmaca Cyprus… ̣[ 22-24 letters ]αι ̣ The messenger came running, pushed forth by the might of [his] legs, The speedy messenger of Ida, bearing these tidings: «[One ore more lines are missing, the last of which Probably ended with Of Troy] And of the rest of Asia these things were the undecaying glory; Hector and his companions are leading From sacred Thebes and ever-flowing Placia The quick-glancing tender Andromacha by ship over the briny Sea; and many golden bracelets, and purple Robes, and beautiful flower embroideries, motley adornments, And countless silver wine-cups, and ivory. Thus spoke he; and readily dear father leapt up; And the news went through the spacious city to [his] loved ones; At once the sons of Ilium to the well-running chariots Yoked the mules; and the whole crowd came Of women and of tender-ankled maidens; Separately went the daughters of Priam, And the men yoked the horses to the chariots, and together went All the unmarried men, and far and wide went the great People, and the charioteers led the excelling foals With white patches outside the dear city then. Everyone says that some lines are missing here. When once again on the carriages there went the god-like Hector and Andromacha, then all together The people of Troy went to set out to sacred Ilium. And the sweet-sounding flute and the cithara mixed together With the sound of castanets, and clear-tonedly the maidens Sang a sacred song, and to the air there went A divinely sweet echo, laughter … And everywhere in the streets there was … Bowls and cups … Myrrh and cassia and incense [the fire] accepted [within itself].̣ And all the elder women cried aloud, And all the men cried out a delightful high-pitched Pæana, calling unto the far-darting sweet-lyred [Apollo], To sing of Hector and Andromacha, the god-like ones. The second time where I said «Missing lines here», Perhaps another poem by Sappho started there. 20: Ca tu durmissi Ca durmissi tu abbrazzatu â tò mugghieri 21: Cantassimu pî spusi! [–u–x–uu–u–x –u–x–uu–u–x Preju ca sta] notti [m'addivintassi Lunga dui notti.] Ca i puseđđi stàssiru tutta a notti, [O filiçi spusu, ccà avant' ê porti] Pi cantari [u amuri třa] tia [e] a spusa Sinu ṙi violi. Ařřisvìgghiati, ê tò cumbagni chiama, Parti, e ca viṙissimu pocu sonnu Menu ancora ca u rusignolu câ sò Vuçi ṙi meli. 22: Imenèo O carpinteri, 'sta porta, Cantamu nui! Ṙâ cammara hâ èssiri auta: Si maritau! È comu Marti lu spusu, Cantamu nui! Cchiù ranni ṙi tutti tuřřèggia, Si maritau! Còmu u canturi ṙi Lesbo Cantamu nui! Tuřřiggia su chiđđi ṙi fori, Si maritau! 23: Pomu ṙuçi Era abbitudini 'i Saffo paraunari a sposta cu nu pomu: Comu u pomu cchiù ṙuçi sta řussu ntâ rama cchiù àuta, 'Nsusu ntâ curma ṙi l'àrvulu, e u scorda chi a cògghiri l'havi: No, nun s'u scorda, pirò nun arriva chî manu đđà in àutu… [Era macari na sò abbitudini] ṙìçiri ca u spusu era simili, a Achille, e mèntiri u giùvini â pari cu chiđđ'eroe pî sò mprisi. 24: Giacintu Comu u çiuri 'i giacintu ntê munti i pastori chî pèri Pestanu, e jaçi ntâ teřřa lu çiuri chi ancora řussìa... 25: Spusu filiçi Sposu filiçi, pròpiu comu ca tu priavi Mo' ti spusasti, e tèni a spusa pi cui priavi. Spusa, tu si graziusa, e tèni ṙui occhi 'i meli, Supra a tò beđđa facci amuri si viṙi assai, Cu tuttu chistu t'unurau Afrodite assai. Gruppu 5: Duluri,
raggia, inimicizzia 26: Mi lassasti Mi lassasti. Ahimè! Forsi mi scurdasti, Cara, amuri mè? O ṙi n'autřu forsi Cchiù ca 'i mïa tu ti si' nnammurata? Iđđu cu è? 27: Ntřabbunau a luna
Sicunnu Efestione
E già ntřabbunau a luna E i Pleiadi puru; u tempu Abbola, già è menzanotti; E sula iu sto a durmiri.
Sicunnu Efestione
E già ntřabbunaru a luna E i Pleiadi; u tempu vola, Già vinni la menzanotti; E iù m'addurmisciu sula. Sicunnu Reiner e Kovacs A luna già ntřabbunàü, Chî Plèiadi a mezzu cielu, u Tempu ri la notti abbola. E iù m'addurmisciu sula. 28: Campagnola Ma chi fimmina è chista cafuna chi sta ntornu a ttia, Cu n'urribbili vistitu 'i campagna, e ammaga u cori tò, E nun sapi tirari a sò pudìa/pirìa supr'ê cavigghi sò? 29: Stammi ṙavanti E Saffu a cu è třoppu ammiratu pû sò aspettu e cunzidiratu beđđu nci ṙiçi: Ṙavanti a mmia tu mittiti, amicu miu, L'ucchiuzzi beđđi tò lassa ch'iu talìi. 30: Hai a jàçiri morta Hai a jàçiri morta, e nuððu 'i tia s'hâ ařřicurdari cchiù, Nì t'hâ disidirari nzin' â fini: tu ca 'i Pierìa Mancu na řosa tèni; ma macari a casa r'Ade tu Scanusciuta hai a ciððiari třa li morti turmintati. 31: Quaṛcunu s'hâ řicurdari Nsin'â fini quaṛcunu s'hav'a arricurdari 'i nui Urigginali: Nsin'â fini quaṛcunu ṙi nui s'ařřicurdirà 32: Cuntř'a Andròmeda …peaceful… …having received from ægis-bearing Zeus… …Cytherea, succour me as I pray [to you]… …having a gracious heart… …hear my prayers, if even in another time… …having left Cyprus… …you came to my cry… …by painful solicitude… [Tři verzi si pirdèru] … … From the blessed gods … having obtained … May you wish to cut off this calamity as well for me, you of all The goddess with the most astute heart, oh, fulfil my wish: You indeed loved [me] and used to grant everything for which I invoked Now due to this defend me once more according to my wish! [ [you], «This cause is not unbecoming», said [she], «and what you wish to obtain Is not at all much to get, for even Andromeda cannot 7 Overtly fight me, and what she did confiding in a voluptuous lifestyle Is not [possible] to forget for the gods; and indeed you know well That Nemesis strikes the one who is familiar with evil, and prevails over Sappho, loving you the venerable queen of Cyprus fit wheels [ everyone». To [her] carriages, and for you she quickly went to entreat Zeus, And a great gift the son of Cronus nodded assent for her to grant to you: To all those whom the shining Sun surrounds with [its] beams, Everywhere [your] noble fame [will arrive ?] … And you on Acheron's [banks ?] … … [6 verzi si pirdèru] 33: Riguardu ô sò disteřřu … for out of my land A conflict suddenly chased me, however there came to be A memory … but … equal to the gods. Now though I'm roused against the culprit of these griefs And vexations, and with the pains will Artemis the blessed one, Who rules from above, lead elderly Andromeda under [her] cart, And she will be ashamed of her character, not gentle, but stubborn, For no-one halted the arrogance in her, [so she] doesn't hold back [her] She/One could indeed quickly offer a herd of lambs to the [insolence. And enjoy the peace of music in in a graceful [sons of Tyndar, Delightful place of dance, ah, if honest no longer … Seeing Megara the mild with [her] clear-toned harp [Might be] possible to them … … everyone … … 34: Cuntř'ê Polianàttidi [xx–uu–ux x–uu–u–x–ux xx–uu–ux] Cu ssia ṙoppu pocu … cu ssia Chiđđi Polianattidi Ê fimmini 'i Samu –u–ux Fa' sunari ntê cordi chi Si pigghianu u plettru, e cu òmmini accussì Sta, simpàticu, a s'ìnchiri, L'arpa ṙuçimènti assai la sònanu, 'Sta ṙuçizza nci střiscia ntřa L'ossi, e quannu è dintřa pâ miṙuđđa va. 35: A Apollo Testu novu [Λάτως] τ̣ε̤ +κ+α̤ὶ Δ̣ί̣[ος] πάϊ[ς –u–x x] +.+ . . ε . . . [.] ἔπι̤[]θ̤' ὄ̣ργιον [Γρύνηα]ν̣ ὐλώ̤δη λί̣πων [καὶ σὸν κλύ]τ̣ο̣ν̣ χ̣ρ̣η̣[σ]τή̣ριον [–].[.]+. . (.)+ . . (+.+)[u–x xx–] . εϋμες̣ +.+ [.] +. (.)+ . [.]ων [x–u–] . . . . [. . . . . . . (.)]. . . . [.]. ([.]) . ἀ[μ]έ̣ραις+.+. [x–]ρ̤σανον τ[ᾶ]ν̤ ὀ̤ρ̣γ̣ί̣αν [x–u θ]ύσο̤μ̣ε̣ν [ux x–u]ν ὐμνε[–ux] κ̣α̣[ὶ]+.+[u–x]ε̣να+.(.)+[.]φο . [. . .]ν· ἀδε̣λφέαν ὠς παῖ[σι –] . ο̣ . (.) [.] +. .+ . [ux] {.} ο̤ὔτις δε̣[. . .]κ' εἴ̣[η] θέ̣λη[ι {.]+.+[. . (.)]} δεί̣χ̣ν̣υσ[ίν γ]ε δηὖτε Π̤ω̣λυα̤ν̣ακτίδαν τὸν μάρ̤γον̣ ὄν̣+δ+ε̣ιξα̣ι θέλω Testu vecchiu O figghiu ri Latona e Zeus -u-x xx vèni a la festa tò Lassannu u ranni uràculu E a tò Grinèa chî bòschi sò -u-x xx-uu-ux X-u-x-ux -u-x xx-uu jorna x X-u-x festa x -u-x x avemu a pagari x X-u-x-ux E u-x xx-uu sòru x -u-x xx comu nu cìvulu Ca nun vulissi nuddu x Mostřa zò; di novu rî Polianattidi Smascari u liccu vogghiu iò (?) 36: Malidizzioni –u–x–uu– biatìđđa –u– ca naviga beni –x –u–x–u ṙâ testa e –x … Si sbagghiau quaṛcosa, nci rimidiàu, –x ventu –u cu bona sorti Ca vinissi iđđu ô gluriusu portu! Cìpride santa, Ca tu p'iđđa fussi ora amara assai! Ca sta Dorica 'un si vantassi mai C'appi u amuri ch'iđđa abbramava assai Pi n'autřa vota. Gruppu 6: Saffo
e u sò frati 37: Ê Nirèidi O Nirèidi ranni ṙû mari, dati Mi řitorna incolumi ccà u [mè] frati, Tuttu chiđđu chi ntô sò cori voli, Dati mi avveni; Ogni eřřuri anticu, l'ařřimidiassi, Fussi a ggioia ṙî cari sò e a pèna Ṙî nimiçi, e mai nuđđu ṙ'iđđi a nnui Pena ni dassi. Â sò soru ca cci vulissi dari Nu cchiù ranni onuri, e ṙi pena e chiantu Libbirassi a chiđđi chi prima [u cori] Cci [ṙistřuggìa: U disàiru] 'i tutta a çitati a carni, [Nni putìa culpiri macari a nui], Comu sempri, ma in pocu tempu iđđu Beni u capìu, Megghiu l'hâ capiri mparannu [cosa È třa li murtali] la fama. [Ammuccia], Cìpridi, [a virgogna] chi iò nun sazzu Cchiù suppurtari. 38: Urazziuni p'ařřasari i viaggi buřřascusi [–u–x–uu–u–x –u] pirsuadisti, Biatiđđa [–x –u–x–uu–] ma lustřu e [–uu–x –u–x–u] cu bona sorti [–u–x–] ařřivari ô portu [–u–x–u] ṙâ teřřa nira [-uu–x Ntê timpesti fo]rti li marinari, [Pâ paura ṙi chiđđi r]anni venti, [Jìttanu u sò càřřic]u e versu a teřřa [Guidanu a navi; Chiù ṙi tuttu speru 'i nun] navigar[i Ntâ timpesta, n]ì u càřřicu jittat[u Ntô prufunnu mar]i, prizziali o menu, [Tuttu lassari; Si a Nireo ntâ sò] prucessiu[ni 'i mari Mai cci capitas]si 'i tiniri [avanti U mè càřřicu,] pirm[ittissi 'n prescia Ch'a mmia si torni. –u–x] òpiri [–u–x –u–x–uu–u] teřřa [–u–x–uu–u–x –uu–x] 39: Â nuřřizza (Puisia ṙî frati) "Speru] a[ssai: turnassi cu nnui Carassu Câ sò navi china": ma fussi meg]ghiu [Si spirassi 'i vìriri a navi sò Saṛvata], nuř[řizza.] Sempri bammarìi ca câ navi china Ccà turnassi u nostřu Carassu, e u sapi, Crèṙu, Zeus cu tutti li dèi, ma tu nun Ci hai a pinzari, Ma m'hai a pricari ca jìssi ô tèmpiu E pricassi assai la riggina Era Ca turnassi ccà câ sò navi saṛva u Nostřu Carassu, E třuvassi a nnui sani e saṛvi; u řestu Tuttu l'affidàssimu ê dèi; ṙî vènti Ranni nfatti sùbbitu assai si nasci u Tempu sirenu. E si u ře 'i l'Olimpu a quaṛcunu voli In aiutu dari nu diu chi u porti Fòra ṙî sò pèni, bïatu e chinu 'i Gioia iđđu řesta. Puru nui, si Làricu u capu susi E nu vèru òmu havi a addivintari, Libbirati fùssimu ṙi sti ranni Pèsi ntô còri. 40: A Carasso Virsioni 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … dari. [Si] tu [nun cu l'ommini] beđđi e boni [Stai], ma [chî] famusi, [e saluti a tutti Li tò] cari, e a mmia ri duluri m'inchi, [e Rici ca sugnu] Lu disàiru [tò], tuttu chinu 'i urgogghiu, Sta' cuntentu [ntô cori tò]; u pinzeru [Câ tò řaggia 'i çìvulu] pocu assai mi L'hai a agitari; Ma] tu nun timiri: [l'açeđđi vecchi Nun li pigghia a třàppula]. Beni u sazzu [Quantu ti fiçisti] maṛvaggiu, [e quali Ranni nimicu Tegnu avanti. Penza a cchiù boni così], Cancia cori! [Nfatti câ menti mè Semplici, lu sazzu ca tegnu] i dei [Sempri cu mmia.] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Virsioni 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -u-x Nun ti piacissi] dari [a Mia u tò favuri. Cacci via cu] ama i [palori] beđđi [Ca pî liri cu] setti [noti sunnu Nati], e m'inchi 'i pena, [e mi jitti cuntřa Tantu] disàiru. Sta' urgugghiusu ['i chistu, e] ṙi [mi nzultari] Fussi [u cori tò] suddisfattu. Nfatti U [pinzeru] mè [sta tò řaggia] pocu Pocu lu movi. … nè(?) … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gruppu 7:
Nustalgia pâ giuvintuti 41 Virzioni 1: Macari tu eri na picciriđđa tènnira . . . . . . . . . . … … … Puru tu [eri tènnira] e picciriđđa [E] cantari [amavi]; a tia stissa mo' Cunta [tuttu] chistu, e ru [cori] tò Fanni piaçiri: Nui ni jèmu a nu matřimoniu, e beni [Puru] tu lu [sai], ma i puseđđi [tutti] Manna via cchiù prestu ca pòi, e i dèi nun [N]'ajanu [a mali]. Pî murtali a via ṙi l'Olimpo ranni [Esti inaccissibbili –u–x –u–x–uu–u–x –uu–x] Virzioni 2: Nu era na marfarata [Nu era marfarata si] aṛcuni 'i l'autři T'accusavanu ca vinivi a mia] A pařřari, e [třoppi] piaçiri ranni [A mia façivi]: Nui ci nn'jemu [nzèmmula 'a tutti i parti; Ma riçèmu] nzèmmula: "Na puseđđa [Comu pò ṙâ fimmina chi] ama [stari Tantu luntanu/a]?". 42: O fìmmini tènniri Iò cci] ṙissi: "Comu ricurdaremu, Ṙuçi [fimmini, fin'â vicchiania], Puru nui nt[ô çiuri ṙâ] giuvintuti Fìçimu chistu. Tanti cosi fìçimu [in chiđđu tempu, Cosi beđđi e santi, ed a mmia, chi vitti Chi] vui ṙâ citati [vi nn'jìstivu, abbru- çiau] lu disìu [Forti u cori.] 43: Si ancora tinissi latti Si ntê minni ancora tinissi latti, Si putissi fàçiri ancora figghi, Mi třuvassi senza timuri aṛcunu N'autřu maritu. Ma la vicchianìa cu milli ruchi M'ařřivugghia a peđđi, e nun m'assicuta Cchiù l'amuri, stannumi sempri appressu, Chinu 'i duluri; -u- ṙâ nòbbili -u-u -u-x-uu- cu l'arpa Ruçi nni cantassi ṙâ spusa tò cû Sinu ṙi violi. -u ṙî disìï cchiù 'i tuttu -x -u-x- sinu a ca ciđđìa … … 44: I doni ṙî Musi Hasten ye toward the beautiful gifts of the violet-bosomed Muses, Oh children, and [toward] the song-loving clear-toned lyre; My once-tender body old age already Has seized, and [my] hair, from black, has turned white, And my heart has turned heavy, and my knees support me no longer, Which were once as nimble in dancing as the fawns. I often lament these things, but what could I ever do? It's impossible for him who is human to become ageless. Indeed once they said that rosy-fingered Dawn, because of love, Climbed onto the bowl [of Helios], bringing Tithonus to the ends of þ When he was handsome and young, but still grey old age, [Earth, In time, seized him, who had an immortal wife. Gruppu 8: Riguardu ô cantari
45: Putissi iđđa cantari cu na vuçi migghiuri … I called … … around … … … they say Eurydice, having] fled … [Aristæus who was pursuing (her)], was bitten [by the tooth of a snake And] the gods [were] totally [sad]; but [you], Calliope, her … … [Once she] has called you of [many] names, [As she wants], may she perform with a [better] voice. 46: Nci sia festa òra Virsioni 1 … not … … I pray … May there now be festivity … And underground may [] have The great glory of the Muses, having gifts as is becoming. And everywhere] they would marvel at me while, as I am on earth, They call [me] a clear-toned swallow if, having taken the harp, Or the barbiton or that lyre, I sing to wedding beds. Virsioni 2 … not … … I pray … For me and my companions may there now be festivity, And after, grown old, I die and end up underground, Though I will keep the noble privilege of the servants of the Muses, as is They would not marvel at me as they do now as I'm on earth; [befitting, Let [my] clear-toned song shine if, having taken the harp, For my loved ones …, o Muse, I should sing beautiful things. 47: Â lira O mè lira divina, su, Ca cantassi pi mmia mo'! 48: Pî mè cumbagni –u–x– Ora p'alligrari ê Mè cumbagni beni cantari vogghiu. Gruppu 9: Puisìi pi amici,
cunzigghi 49: A Dica Ma Saffo esprimi cchiù simpliçimènti a rasuni ṙû nostřu custumi 'i nnussari ghirlandi quannu ṙiçi: Ma tu, Dica, vesti cu curuni i tò capiđđi beđđi, Chî tò manu monfrici cugghiennu ṙi mprucchiuzzi 'i anetu. Picchì puru i Grazzi prifiriscunu guardari chiđđi C'hannu tanti çiuri, e cu curuni 'un tèni i fa scappari. 50: Riguardu â stati Wet your lung with wine, for the star is coming round, The hour is harsh, everything is in thirst under the burning heat, There sings from the leaves the sweet cicada, and from below the wings It constantly pours down a clear song, when summer, Fiery in its sun's heat, dries everything up. There blooms the artichoke; now women are at their ugliest, But men are feeble, for Sirius their heads and knees Parches. 51: A Mica x–uu– –uu– Nun ti è pirmessu, Mica x–uu Rìdiri ṙi nuautři iò nun t'â' lassari. Ṙi fimmini 'i Pentilo vulisti addivintari amica, O fimmina mobbili! E stu fattu nni firiu lu cori. E nfatti tu a iđđi, nun a nui, ṙuni u tò ṙuçi cantu. Ṙuçi comu u meli ora nasciu ṙî venti n'armunia, Nun la sona u flautu, ma i sunori venticati u fannu. 52: Nun zi pirmètti lamèntu Rintř'â casa ṙi cu servi li Musi nun zi pò fari Nu lamentu infinitu, Cleide: mancu a nui nni dèçi. 53: Cu è beđđu Cu beđđu è, sulu è beđđu pi fàrisi vìriri, Cu è bonu, havi a èssiri beđđu macari assai. 54: U dinaru senza a virtuti U dinaru, non quannu è tuttu sulu, ma quann'è macari mmillitu ṙâ virtuti, godi comu è justu ṙî sò propri bomprudi e ṙi chiđđi ṙâ virtuti, e tèni na saggia preoccupazziuni ṙ'assicutari cosi boni. Nfatti ciascunu 'i chisti ṙui, sulu, nun è ṙuçi: Senza la virtuti lu dinaru nun è amicu bonu; L'usu 'i tutti rui na gioia ranni porta comu donu. 55: Tegnu a menti ṙuçi xx Řaggia e řancuri nta lu me cori Stannu pocu, picchì è ṙuçi la mè menti 56: Lingua chi abbaia a vòtu Mentři ca a řaggia t'inchi lu cori, Frena a tò lingua chi abbaia a votu. 57: Nun mi spittu Nun mi spittu 'i tuccari lu çielu chî brazzi mè. 58: Nun crèṙu ca nuđđa Iò nun crèṙu ca mai nuđđa chi viṙi a luçi ṙû suli Havi a tèniri tanta abbilità, mancu si passassi Tantu assai. Bonus: Nun mòviri a ghiaia V1: Lassa a gghiaia unni sta V2: Lassa i sassi unni su' V3: Lassa a ghiaia accussì V4: Lassa a ghiaia comu è Gruppu 10: Mituluggia
59: Scinnìu ṙû çièlu Si ṙiçi ca fu Saffo a prima a pařřari 'i na clàmide, quannu ṙissi accussì ṙû mantellu ṙi Eros: [Nta nu sonnu na notti Eros vidia cu chisti uocci iò:] Cu na clamide ṙi purpura ṙû çièlu iđđu nni scinnìu. 60: Leda Sutt'ê fiuri 'i giacintu - accussì ṙicunu - Leda un jornu třuvau n' ovu ṙi cignu. 61: Riguardu ê palummi Friddu comu u jacciu si fiçi u còri Ṙ'iđđi, e li ali si nni cadèru. 62: Cìçiri d'oru Supr'â riva rû mari nascèru ri çìçiri d'oru. 63: Niobe e Latona Macari oggi i fìmmini e i picciotti giòvini chiàmanu ê sò amici cari e střitti ἔταιραι "cumbagni", comu Saffo: Eranu Niobe e Latona cumbagni carissimi, è veru. 64: Pi sempri puseđđa haj'a èssiri … A Apollu capiđđi durati, chi a figghia 'i Ceo Ginirau cu Zeus chinu 'i forza, u magnificu, Giuramentu divinu Artemidi cci ggiurau: «Pâ tò testa, pi sempri puseđđa aju a èssiri Ncima ê munti diserti, ristannu na virgini, Ca cacciassi iò sula cuncedi, pû amuri mè». Ascultau e annuìu lu patři ṙi santi dèi. Virgini cacciatriçi ṙi cervi la chiamanu Comu l'òmini i dèi, è nu titulu ranni assai. Mai si mpressa l'amuri pi sciogghiri u corpu sò. … 65: Sta a mòriri, o Citerèa Mori u tènniru Adone: Citerèa, c'amm'a fari? Ci âmm'a bàttiri u pettu e li vistiti âmm'a střappari Gruppu 11:
Disìu 'i mòriri 66: Vinni Ermes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … … … And Gongyla said: "You could never know this, Or did you want to leave some sign To your children?" "Of course" I replied; Hermes Came to us, the minister of Zeus; to him I spoke thus: "O lord of the seven-toned lyre, Indeed by the blessed goddess I get no pleasure from being raised too much into happiness, But some desire to die possesses me, And to see the dewy, lotus-covered Banks of Acheron … And to go down to Hades' home … … … nobody … 67: Vulissi aviri murutu Virziòni nova «Attide un l'aju a vvìriri, o macari: Attide nun l'hâ viriri E nun vogghiu campari cchiù»: Mi lassava iđđa china ṙi làcrimi, E mi ṙissi accussì a mia: «Chi třistizza passamu nui, Saffo; cu mala gana ti lassu iò!». Accussì řispunnivi iò «Vai cu ggioia, e ařřicordati Sempri 'i mia: quantu cara mi si', u sai, Si t'u scordi, vulissi iò Řinfriscari u řicordu tò: Quanti beđđi mumenti passai cu ttia! Crochi e řosi ntřizzavi tu In ghirlandi, cu violi e ntâ Testa tò li nnussavi cca nzèmi a mmia, Poss.: […] e lo- / to, e ccà allatu a mmia li nnussavi poi, E ntřizzavi ipotìmidi Cu ddî çiuri carissimi, E i mittivi ntô mònfriçi cođđu tò. E i capiđđi t'ungivi tu Cû prufumu ṙi řosi, e u tò Corpu tuttu cû unguentu rigali tò, E nta mònfriçi letti tu Ṙi puseđđi e ṙi noti acu- ti i tò gani ti l'abbuturavi tu, Nì ci fu locu 'i danza mai Nì favara nì tempiu ca Nun ci vitti mai nzèmmula a mmia e a ttia, Nì scanzava nu boscu mai Lu řumuri ṙî naccarìi, Nì u façèvamu cû cantu ṙuçi nui.» Virziòni vecchia «Attide un l'aju a vvìriri, E nun vogghiu campari cchiù»: Mi lassava iđđa china ṙi làcrimi, E mi ṙissi accussì a mia: «Chi třistizza passamu nui, Saffo; cu mala gana ti lassu iò!». Accussì řispunnivi iò «Vai cu ggioia, e ařřicordati Sempri 'i mia: quantu cara mi si', u sai, Si t'u scordi, vulissi iò Řinfriscari u řicordu tò: Quanti beđđi mumenti passai cu ttia! Crochi řosi e vïoli tu Ti ntřizzavi in ghirlandi, e ntâ Testa tò li nnussavi cca nzèmi a mmia, E ntřizzavi ipotìmidi Cu ddî çiuri carissimi, E i mittivi ntô mònfriçi cođđu tò. E li beđđi capiđđi tò Cu n'nguentu priziosu assai Dignu 'i re ginirusa t'ungivi tu, E cu ŕuçi cumbagni, nta Letti morbidi, i gani tò Ṙi puseđđi ti l'abbuturavi tu, Nun ci fu nì cullina mai Nì favara nì tempiu ca Nun ci vitti mai nzèmmula a mmia e a ttia, Nì ci stava rumuri ntê Boschi ntâ primavera mai: L'inchivamu cu canti ṙuçìssimi.» Gruppu 12: Epigrammi
68: Epigramma 'i Timas Chista è a cèniri 'i Timas, chi senza maritu murìu E ṙi Persèfone la cammara 'i nozzi a accugghìu. Mentři ca a mòriri stava, affilata pi chistu la spata, Tutti i capiđđi sò ogni sò amica tagghiau. 69: Epigramma 'i Pelagon Pi Pelagon piscaturi sò patři, Menisco, ccà misi A řeti e u řemu: ṙâ sò vita nu signu iđđi su'. 70: Ufferta a Artèmide Fimmini, a chiđđa ca spia, puru senza na vuçi, iu pařřu, Cu chista vuçi ca sutt'a li peri mi sta. Ad Etopìa figghia 'i Leto mi ṙesi Arista, a figghia Di Ermocleidàs figghiu ṙi Saunaiadàs, A serva tüa, riggina ṙî fimmini; ṙ'iđđa cuntenta, A mè famigghia tu tantu putissi anurà! |
No comments:
Post a Comment